Oierilor margineni, producatori si comercianti de carne si produse lactate prin traditie, viitorul le apare mai dificil. Si asta dupa ce la mijlocul lunii ianuarie vor intra in vigoare normele sanitar-veterinare europene de comercializare a produselor alimentare, la care vor trebui sa se conformeze pentru a putea rezista pe piata.
Ordinul 301/2007, emis de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), aduce schimbari substantiale in modul de comercializare a alimentelor, inclusiv a produselor alimentare traditionale, iar branzarii din Marginimea Sibiului vor trebui sa se conformeze. Ei le reproseaza autoritatilor ca nu-i consulta atunci cand iau decizii cu un mare impact economic si social.
In piata agroalimentara din Sibiu, mai ales in hala de carne-lactate, vor intra in curand buticurile cu produse chinezesti. Comerciantii de carne proaspata au plecat deja si producatorii de branzeturi se pregatesc si ei sa „traga oblonul”.
„Branzarii” asteapta data de 18 ianuarie, cand va intra in vigoare Ordinul ANSVSA care prevede noile conditii de comercializare a alimentelor. „Punem telemeaua si branza de burduf la saramura si asteptam sa vedem ce mai zice stapanirea”, a spus unul dintre comercianti.
Cu legea nu e de glumit
Autoritatile sanitar-veterinare se pregatesc si ele sa aplice prevederile Ordinului 301 al ANSVSA. „Conform acestui act normativ, micii producatori nu vor mai putea comercializa produsele decat daca le vand direct din gospodarie sau pe piata locala. In orasele in care isi gaseau majoritatea clientilor, nu vor mai putea face piata de desfacere. Ca sa isi poata vinde marfa, producatorul trebuie sa ceara autorizatia necesara si sa precizeze cantitatea produselor pe care isi propune sa le vanda si sa precizeze locurile de vanzare. Daca in urma a doua controale succesive taranii sunt gasiti in neregula, atunci vor primi interdictie de vanzare pana la remedierea neregulilor”, a declarat dr. Gheorghe Manegutiu, specialist in cadrul AJSVSA.
Ordinul prevede ca micii producatori trebuie sa elimine riscul de contaminare a produselor pe care le ofera la vanzare. Echipamentele de lucru trebuie sa fie curate, locul de fabricatie trebuie dotat cu apa potabila si verificat sanitar. Personalul de lucru trebuie sa aiba certificat medical vizat, iar intr-un registru separat trebuie consemnate si principalele furaje folosite la hrana animalelor.
Acest peisaj este departe de modul traditional in care este preparata branza de catre oierii sibieni, al caror atelier de lucru este cel mai adesea o stana mobila amplasata pe o panta de munte departe de orice localitate. Toate elementele necesare la autorizare trebuie dovedite si puse la dispozitia medicului veterinar concesionar si a organelor de control, pentru ca in caz contrar autorizatia se suspenda. Producatorii sibieni sustin ca multe dintre noile reguli sunt exagerate.
In satele din Marginime toata lumea are branza
„Aici, in hala din Sibiu, avem de toate la dispozitie. Este si apa curenta, standurile frigorifice sunt foarte curate, exista medic veterinar care verifica produsele noastre, se face curatenie permanent. Dar chiar si asa nu vom mai putea veni la Sibiu sa vindem. Dar ce sa facem cu branzeturile noastre si cu mieii de Paste? Nu le putem vinde la Tilisca pentru ca acolo toata lumea traieste de pe urma oieritului. Toti au si branza, si miei, si carne. Cui sa le vindem in sat?”, se intreaba retoric Maria Balu, unul dintre putinii comercianti de branzeturi care mai rezista in piata agroalimentara din Sibiu. Femeia e suparata pe „domnii de la Bucuresti” pentru ca acestia aplica normele europene mult prea abrupt si fara sa anunte producatorii. „De legile astea noi nu aflam decat de la televizor. Nu vine nimeni sa ne spuna ce si cum, iti spun numai ca nu mai ai voie sa vinzi. Dar noi din asta traim de zeci de ani si nu ne va fi usor”, a mai spus Maria Balu.
