Senatorii au votat un proiect al lui Șerban Nicolae. Potrivit acestuia, pentru dezvoltarea activităților economice și crearea de locuri de muncă, terenurile de pe insule și grinduri sunt scutite de taxe.
Activitățile acestea sunt taxate la jumătate. De exemplu, dacă o firmă are cifra de afaceri de un milion de euro, în loc să plătească 1% impozit pe profit, plăteşte 0,5%, adică 5.000 de euro. Vizate: energia regenerabilă, turismul, agrementul, alimentația publică, comerțul cu amănuntul, jocurile de noroc și serviciile conexe.
Senatorii au scos un articol, ce prevedea că sub incidența legii nu intră ariile naturale protejate. Opoziția nu a votat proiectul, pentru că de acesta ar beneficia și insula Belina din Teleorman. Dosarul DNA Belina a dus lui Sevil Shhaideh, vicepremier, ministru al Dezvoltării, acuzată de abuz în serviciu, și Rovana Plumb, ministru pentru Fondurile Europene, acuzată de complicitate.
Pe 22 septembrie, DNA anunţase că Shhaideh e suspectă de abuz în serviciu, când a trecut ilegal din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman şi administrarea CJ Teleorman braţul Pavel şi insula Belina. Câteva zile mai târziu, acestea erau închiriate ilegal unei firme private: Tel Drum, despre care se spune că e controlată de Liviu Dragnea.
Gruparea Dragnea pare în coliziune cu propriul guvern
Profesorul universitar de Economie Mircea Coşea s-a arătat mirat de iniţiativa legislativă. El a atras atenţia că „noul Cod Fiscal, prezentat miercurea trecută în şedinţă de guvern, are patru elemente ce se referă la paradisurile fiscale”.
Acestea sunt limitarea deductibilităţii dobânzilor, impozitarea la ieşire, regula antiabuz şi normele pentru societăţile străine ce transmit profiturile în paradisuri fiscale.
UE a dat Directiva 1164, citată chiar de Ministerul de Finanţe, ce arată cât de dăunătoare sunt paradisurile fiscale şi că UE nu le încurajează. În urma scandalului Lux Leaks, statele membre OECD au însărcinat Banca Mondială, la Summitul G20 de la Guangzhou, să livreze un set de soluţii de stopare a scurgerilor de bani în paradisurile fiscale.
Astfel, au rezultat 15 volume de măsuri, numite BEPS (Base Erosion Profit Shift), pe care România a început să le aplice. Rl a scris anul trecut despre măsurile Cabinetului Cioloş, la izbucnirea scandalului Panama Papers.
Guvernul continuă acum astfel lururile realizate anul trecut. Dar iniţiativa lui Şerban Nicolae intră în coliziune cu aceste măsuri ale Cabinetului Tudose, cum observă analistul economic Ion Radu Zilişteanu.
„Paradisurile fiscale sunt folosite pentru spălare de bani, pentru tot felul de chestiuni ilegale şi atunci UE a luat măsuri pentru a limita aceste infracţiuni economice”, a explicat Zilişteanu.
Astfel, conform expertului, „recentul sistem de taxare implementat de Guvern pentru banii exportaţi e o punere în operă a unei directive europene, care avea exact acest scop, unde intră şi preţurile de transfer etc. Practic, măsura aceasta cu paradisurile fiscale contracarează sistemul”.
Lipsă de profesionalism fiscal
„Aceasta e cireaşa de pe tort pentru o lipsă de profesionalism fiscal şi o aplicare a regulilor fiscale după ureche şi după interese”, a declarat României libere analistul economic. „Este incredibil ce se întâmplă. Primul lucru la care te poţi gândi este că e o măsură luată cu dedicaţie”, a spus Ion Radu Zilişteanu.
Aceste zone sunt continuatoarele fostelor zone libere, ce erau la Constanţa, Giurgiu şi aşa mai departe, a amintit expertul, „o măsură bună la vremea respectivă, pentru că încuraja investitorii străini să vină în România. Dar vremurile s-au schimbat. Economia României e acum mult mai sus. Măsurile de atragere a investitorilor străini ar trebui să fie mai rafinate”.
Pe de altă parte, „în jurul zonelor defavorizate, ca Valea Jiului sau Depresiunea Petroşani, au fost scandaluri uriaşe. Şi noua iniţiativă cred că va declanşa scandaluri asemănătoare”, a spus Ion Radu Zilişteanu.
„Facilităţile fiscale ar trebui să facă parte dintr-o strategie naţională pe termen lung. Într-o ţară ca România sunt foarte multe zone unde domină populaţia cu venituri minime sau chiar sub nivelul minim şi probabil că acolo ar trebui introduse facilităţile fiscale”, a explicat Rl consultantul fiscal Mădălina Ion.
Aceasta crede „că populaţia ce locuieşte pe insulele şi grindurile sub incidenţa proiectului e mult sub populaţia din zona Moldovei, de exemplu”. Prin urmare, spune Mădălina Ion, „mai bine-venite ar fi câteva facilităţi fiscale care să stimuleze crearea de noi locuri de muncă în judeţe ca Buzău, Vaslui, Galaţi, poate chiar şi Teleorman, ce înregistrează cea mai mare rată a şomajului”.
În plus, spune expertul, activităţile vizate de acest proiect beneficiază deja de facilităţi fiscale. „Avem certificatele verzi pentru producătorii de energie regenerabilă. Activităţile din turism şi alimentaţie publică beneficiază de cota redusă de TVA, iar veniturile din jocuri de noroc au cel mai mic impozit din România”, a declarat Mădălina Ion pentru România liberă.
Liderii globali ai paradisurilor fiscale
Câteva state puternice – Olanda, Marea Britanie, Elveția, Singapore și Irlanda – servesc drept conducte de scurgere a banilor în lume prin paradisuri fiscale. Împreună, aceste cinci conducte canalizează 47% dintre investițiile offshore ale companiilor din paradisurile fiscale, potrivit Business Insider. Olanda conduce ca pondere, cu 23%, urmată de Marea Britanie (14%), Elveția (6%), Singapore (2%) și Irlanda (1%).
Fiecare jurisdicție e specializată geografic și pe sectoare industriale. Olanda excelează în holdinguri. Luxemburg favorizează servicii administrative. Hong Kong se conectează geografic la Insulele Virgine Britanice și Taiwan. Conform Raportului Citizens for Tax Justice din anul 2016, 367 de companii din top Fortune 500 operează prin subsidiare din paradisuri fiscale.
GoBankingRates, în topul geografic al celor mai mari paradisuri fiscale din lume, dă Olanda pe locul doi, cu Insulele Bermude în fruntea topului. Pe trei e Luxemburg, urmat de Insulele Cayman, Singapore, Insulele Channel, Isle of Man, Irlanda, Mauritius, Monaco, Elveţia şi Bahamas.
