Klaus Iohannis a făcut ieri mai multe declaraţii controversate referitoare la Justiţie, cu ocazia şedinţei de alegere a noii conduceri a CSM. Printre acestea se numără intenţia de a introduce procurorul general al României printre membrii CSAT, pedepsirea magistraţilor pentru scurgeri de informaţii şi ridicarea de către Comisia Europeană a Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Printre declaraţiile făcute ieri de Klaus Iohannis se numără şi unele benefice sistemului judiciar, de exemplu asumarea susținerii ca CSM și Parchetul să poată avea inițiativă legislativă în domeniul legislației care reglementează activitatea instituțiilor componente ale autorității judecătorești. Acum, inițiativa legislativă aparține doar Ministerului Justiției, for tutelar administrativ al autorității judecătorești. Un alt punct bun ar fi fost dacă, în continuarea acestei inițiative, ar fi anunțat că susține și independența financiară, transferând spre Înalta Curte de Casație și Justiție finanțarea întregului sistem al instanțelor și parchetelor.
Președintele a anunțat încă de la început că se va asigura ca Justiția să “aibă lideri potriviți”, că “instituțiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituțiile nu aparțin conducătorilor”. Deși fraza era ușor critică la adresa a cel puțin a doi lideri din Justiție – Laura Codruța Kövesi, șefa DNA, și Livia Stanciu, președintele înaltei Curți –, lăudați în 2014 de opinia publică și în rapoartele de țară ale Comisiei Europene, următoarele afirmaţii ale lui Iohannis au iscat mari controverse. „România liberă“ a analizat împreună cu specialişti în justiţie propunerile preşedintelui.
Daniel Fenechiu: „Legislația nu permite procurorului general să fie membru CSAT“
Una dintre afirmaţiile lui Iohannis a fost aceea că “din același punct de vedere al consolidării sistemului judiciar, opinez că, în perspectiva regândirii și modernizării arhitecturii instituționale a legilor siguranței naționale și a legii CSAT, este util să luăm în discuție dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească și procurorul general, nu o persoană anume, ci instituția procurorului general”.
Avocatul Daniel Fenechiu (este și parlamentar în PP-DD) consideră că legislația actuală nu permite procurorului general al României să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare al Țării – organism care aparține puterii executive. “ Sigur ar fi încălcarea principiului separației puterilor în stat. Potrivit legislației din România, procurorul este magistrat și aparține autorității judecătorești, putere distinctă în stat. Procurorul general poate fi cel mult invitat la o parte dintr-o ședință a CSAT în care se discută vreo amenințare teroristă și este necesară o acțiune comună cu serviciile secrete, cu Armata”, ne-a precizat Fenechiu. Precizăm că președintele CSAT este președintele țării, vicepreședinte este premierul României, membrii sunt câțiva miniștri, între care ai Apărării, Justiției, de Interne, precum și șefii serviciilor secrete și ai Armatei.
Monica Macovei: „Procurorul general nu trebuie să stea la aceeaşi masă cu politicienii“
Europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiției, este “ total împotrivă ca procurorul general al României să participe la ședințele CSAT”. “Sunt împotrivă ca procurorul general să fie la aceeași masă cu președintele țării, cu premierul, cu miniștrii, care pot face presiuni asupra lui să închidă sau să deschidă dosare penale. Nici nu s-ar respecta separația puterilor în stat. Dacă sunt niște probleme de siguranță națională, procurorul general poate fi invitat să răspundă la niște întrebări ale membrilor CSAT, după care trebuie să plece de acolo. Un magistrat nu are ce căuta în CSAT”.
Laura Ștefan: „Parlamentul nu ar trebui să devină instanță“
La şedinţa CSM de ieri, președintele Iohannis a reproșat Justiției că s-a erijat în “supraputere”. Domnia sa a declarat: “Consider important de subliniat faptul că Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justiția trebuie exercitată cu demnitate, respect și sobrietate, nu etalată sub aspect de exotism mediatic”. Președintele a atras atenția magistraților că “este esențial ca magistrații judecători și procurori să exercite un control efectiv asupra proporționalității, legalității și utilității tuturor masurilor procesuale. Aici nu e vorba de a apăra inculpații și faptele lor de ochii opiniei publice, ci de exercitarea cu decență a actului de justiție, de apararea principiilor care stau la baza oricărei societăți -democratice”.
Expertul anticorupție Laura Ștefan îi atrage însă atenția președintelui că “Justiția nu este o supraputere, ci o putere egală cu celelalte două puteri în stat: puterea executivă și puterea legislativă. Justiția trebuie să beneficieze de respect și de o cooperare loială din partea celorlalte puteri ale statului. Așa cum justiția NU legiferează, nici Parlamentul nu ar trebui să devină instanță finală blocând prin vot anchetarea unora dintre membrii săi”.
O altă declaraţie controversată a preşedintelui a fost aceea referitoare la pedepsirea magistraților pentru scurgeri de informații către presă. “Respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezum-ției de nevinovăție și a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul și Inspecția Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuțiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informații în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare”, a spus Iohannis.
Laura Ștefan susține însă că “Justiția se desfășoară în sala de judecată, dar asta nu înseamnă că trebuie să se desfășoare departe de ochii cetățenilor. Sigur, trebuie păstrată o balanță justă între drepturile persoanelor aflate sub investigație și dreptul românilor de a fi informați cu privire la cazurile care implică persoane importante, care implică bani publici. Ar fi o eroare să pornim tot timpul de la prezumția că cei vinovați de scurgerea informațiilor sunt magistrații (CSM și Inspecția au atribuții doar în sancționarea magistraților – n.n.), așa cum pare să indice președintele prin nominalizarea Inspecției Judiciare și a CSM”.
Europarlamentarul Monica Macovei consideră că “acuzațiile de scurgeri de informații din dosare sunt o discuție veche. Parcă îi aud pe parlamentari. E firesc să se dea informații din dosare care vizează demnitari, politicieni, miniștri, parlamentari, alți funcționari publici. Oamenii trebuie să știe de cine sunt furați și cum sunt furați de către politicieni si eu nu numesc asta scurgeri de informații, ci informarea publicului. Ministrul Justiției din Polonia a fost arestat cu filmare în direct și nimeni nu a acuzat scurgeri de informații sau nerespectarea dreptului la imagine”.
Ridicarea MCV, pericol pentru lupta anticorupție
Klaus Iohannis și-a stabilit în program ca în 2015 să obțină ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare impus țării noastre la intrarea în Uniunea Europeană. El a declarat că “a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită si să se constate că acele condiționalitați, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite
Europarlamentarul Monica Macovei ne-a declarat că “ridicarea MCV până la sfârșitul lui 2016 îmi dă fiori reci. Sunt declarații care seamănă cu cele ale PSD. Mecanismul este necesar pentru că este garanția noastră că reformarea Justiției, lupta anticorupție sunt ireversibile. Istoria recentă ne-a arătat că PSD și PNL sunt gata oricând să modifice legi pentru a bloca, stopa, încetini lupta anticorupție. A spune că Justiția a devenit supraputere înseamnă un mesaj să nu se mai facă anchete împotriva demnitarilor, parlamentarilor”.
Livia Stanciu, președintele ICCJ: "Nu vom negocia niciodată independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice"
În replica la discursul președintelui țării, Livia Stanciu i-a atras atenția elegant lui Klaus Iohannis că magistraţii nu vor negocia niciodată independenţa actului de justiţie.
"Domnule preşedinte, justiţia în orice stat, şi cu atât mai mult într-o societate democratică, este un pilon al echităţii sociale, este un pilon al evoluţiei pozitive a acestei ţări. Domnule preşedinte, trebuie să v-o spun, şi nu vreau să se înţeleagă în niciun mod de către cei care ne ascultă că justiţia ar trebui să devină o supraputere statală, nu, dar magistraţii acestei ţări au înţeles că nu trebuie să negocieze niciodată independenţa justiţiei", a spus judecătorul Livia Stanciu.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai spus că este de acord cu afirmaţia şefului statului potrivit căreia un magistrat este independent atât cât doreşte el să fie independent.
"Nu vom negocia niciodată independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice", a subliniat preşedintele ICCJ.
Punctele albe din discursul lui Iohannis
– Modificarea legislației în așa fel încât CSM și Parchetul să aibă drept de inițiativă legislativă;
– „Un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul și responsabilitatea mea să mă asigur că Justiția va beneficia de liderii potriviți, acolo unde numirile îmi revin în competență. Mai departe însă, performanța de caz și de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia”;
– „Rolul meu constituțional de mediator mă obligă, totodată, să veghez la protejarea sistemului judiciar de orice ingerință din partea altor puteri ale statului sau a altor entități instituționale. Există linii roșii a căror traversare produce o periculoasă debalansare a echilibrului în stat, iar recalibrarea constituie un proces lung si dificil”;
– „Un alt obiectiv pe care îl vom asuma împreună este garantarea integrității instituționale și funcționale a instituțiilor din sistemul judiciar. Aceasta este o chestiune ce ține de președinte întrucat orice tentativă de modificare a legislației în domeniul justiției trebuie să treaca de promulgare”;
– Așa cum am vazut cu toții, unii politicieni nu s-au ferit să atace independența justiției. Luând în considerare aceste antecedente, ca și misiunea dumneavoastră conferită de lege, de garant al independenței justiției, trebuie să dovediți în continuare că știți să apărați reputația, onoarea și independența colegilor și a sistemului în ansamblul său. Așadar, CSM trebuie să aibă reacții rapide și să sancționeze imediat orice atacuri, ingerințe, derapaje și imixtiuni in justiție, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal.
