Rezolvarea problemei câinilor vagabonzi se împiedică de ipocrizia clasei politice și a celor care se declară iubitori de animale. Altfel nu se poate explica impasul legislativ în care ne aflăm acum.
Anul trecut a fost trecută prin Parlament o lege pentru gestionarea animalelor fără stăpân. Un act legislativ despre care acum se poate spune că e prost conceput. Dovadă că normele de aplicare a legii au fost contestate în instanță, Curtea de Apel București dând câștig de cauză, în acest sens, Fundației Vier Pfoten. Guvernul, la rândul său, va face recurs la decizia de suspendare a normelor de aplicare a legii, astăzi, 14 iulie. Noul act normativ a dat posibilitatea autorităților locale să strângă de pe străzi câinii fără stăpân și să-i eutanasieze dacă nimeni nu-i vrea. Acum, fără norme, legea e inoperabilă, iar operațiunea de strângere de pe străzi a câinilor e la un pas de împotmolire.
O lege proastă
Cei care au contestat normele de aplicare au dreptate, dacă te uiți cu atenție la argumentele instanței de judecată. Legea și normele de aplicare au prevederi care se bat cap în cap. De pildă, în lege se spune că activitatea de ecarisaj poate fi concesionată doar ONG-urilor, pe când în normele de aplicare se vorbește numai de firme. Legea prevede un timp mai îndelungat în care cei doritori să adopte câinii din adăposturi o pot face. Normele dau o durată de timp mai scurtă. Legea dă posibilitatea autorităților să întreprindă măsuri privind câinii fără stăpân doar pe teritoriul acelei localități, în timp ce normele vorbesc despre posibilitatea colaborării între localitățile învecinate. Și sunt doar câteva exemple de neconcordanțe între lege și normele de aplicare. Ce dovedește asta? Nimic altceva decât graba cu care mecanismul legislativ a fost pus pe hârtie. Și asta după ce anul trecut, după cum se știe, un copil de patru ani din București a fost ucis de câini într-un parc. Toate investigațiile întreprinse la acea dată au condus la ideea că vinovați de tragedie ar fi tocmai câinii fără stăpân. Se crease atunci un val de nemulțumire în toată țara din cauza neputinței autorităților centrale de a pune capăt unui flagel – străzile orașelor noastre sunt pline de câini vagabonzi. Guvernanții s-au grăbit astfel să scoată o lege, mai degrabă ca să liniștească, din punct de vedere electoral, opinia publică. Problema e că legea a devenit inoperabilă în lipsa normelor de aplicare.
Pe de altă parte, reprezentanții Fundației Vier Pfoten se referă la necesitatea elaborării unei alte legi care să asigure și străzi sigure, dar și eliminarea posibilității ca animalele fără stăpân, în speță câinii, să fie eutanasiate. Reprezentanţii organizaţiei acuză şi procedurile complicate prin care un câine ajuns în adăpost poate fi adoptat în condițiile actualei legi. O întrebare însă nu poate fi evitată: de ce iubitorii de animale se reped abia acum să adopte câinii fără stăpân, după ce patrupedele au fost capturate, fiind la un pas de eutanasiere?
Date seci
Bucureștiul a raportat până în prezent capturarea de pe străzi a 26.000 de
câini, ceea ce ar reprezenta 40% din cei 65.000 de maidanezi care ar circula liberi prin oraș. Nu-mi amintesc să fi făcut cineva vreodată un recensământ al câinilor vagabonzi din Capitală, așa că nu poți să-ți dai seama pe ce se bazează aceste statistici. Ce se vede totuși cu ochiul liber este că străzile au început să se elibereze de patrupedele fără stăpân. Problema este încă departe de rezolvare.
