Prinţul Paul Lambrino a fost recunoscut legal membru al familiei legale, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Citeşte şi cine este Prinţul Paul, noul membru al Casei Regale a României
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au dat marţi decizia în procesul în care Prinţul Paul cere instanţelor din România recunoaşterea unei decizii a Tribunalului din Lisabona, din 1965, care stabilea că tatăl său, Carol Mircea, era fiul legitim al Regelui Carol al II-lea.
Instanţa supremă a admis solicitările prinţului Paul, astfel încât acesta a fost recunoscut oficial drept membru al familiei regale.
„Din 1991, de când am pornit acest demers juridic, nu mi-am pierdut niciodată încrederea în justiţia din România. Acest proces este, în primul rând, unul de onoare pentru familia mea şi pe care l-am continuat în numele tatălui meu, Alteţa Sa Regală Prinţul Carol Mircea al României”, a declarat Prinţul Paul al României, pe site-ul său.
Citeşte textul integral al deciziei Înaltei Curţi
Procesul intentat de prinţul Paul durează de foarte mulţi ani. Acesta a susţinut că el este moştenitorul coroanei regale şi câteva instanţe din străinătate i-au dat dreptate. Este cazul deciziei de la Lisabona. Şi în ţară, prinţul a primit recunoaştere din partea a două instanţe.
Prinţul Paul a cerut recunoaştere şi în România a hotărârii obţinute de tatăl sau, Carol Mircea, în 1955, din partea tribunalului din Lisabona, prin care a fost desemnat drept fiul legitim al lui Carol al II-lea.
Citiţi istoria proceselor prinţului Paul, preluată de pe site-ul oficial al acestua:
1955, Portugalia – ASR Prinţul Carol Mircea al României câştigă procesul împotriva fratelui său mai mic, fostul rege Mihai I al României. Decizia Tribunalului din Lisabona îl recunoaşte pe Prinţul Carol Mircea drept prim fiu legitim al MS Regele Carol II al României. În cadrul acestui demers juridic, Mihai I al României recunoaşte legitimitatea fratelui său mai mare. Se deschide procesul de succesiune iar moştenirea regală este divizată potrivit Codului Napoleonic: 37,5% îi revine Prinţului Carol Mircea, fiul cel mare al MS Regele Carol al II-lea, 37,5 % îi revine lui Mihai I al României, fiul cel mic iar 25% îi revine văduvei, Prinţesa Elena, născută Lupescu. Aceeaşi decizie definitivă şi executorie recunoaşte căsătoria Regelui Carol al II-lea cu Prinţesa Ioana Valentina, născută Lambrino, ca fiind legală şi ne-morganatică.
1957, Franţa – Fostul Rege Mihai I al României pierde procesul contra fratelui său mai mare, ASR Prinţul Carol Mircea al României. Tribunalul Înaltei Instanţe recunoaşte decizia de la Lisabona, Portugalia, prin ”exequatur”. Totodată, se stipulează că în toate ţările, Portugalia, România, Germania sau Franţa se va aplica Codul Napoleonic pentru împărţirea averii Regelui Carol al II-lea.
1963, Franţa – Mihai I al României pierde apelul făcut la Curtea de Casaţie contra ASR Prinţul Carol Mircea al României. În urma acestei decizii defitinive, Mihai I îi recunoaşte fratelui său mai mare drepturile de succesiune şi împarte cu acesta averea din Franţa a defunctului lor tată.
1964, Regatul Marii Britanii – Înalta Curte (High Court) îl numeşte pe ASR Prinţul Carol Mircea, tatăl ASR Prinţul Paul al României, administrator de drept al averii defunctului său părinte, MS Regele Carol al II-lea al României. În această calitate, fiul cel mare împarte bunurile regale de pe teritoriul Regatului Marii Britanii cu fratele său mai mic, Mihai I şi cu văduva Prinţesa Elena, născută Lupescu. Mihai I acceptă împărţirea făcută de administratorul averii. Totodată, autorităţile monarhiei britanice îi eliberează ASR Prinţul Carol Mircea documente de călătorie cu titlul ”Alteţa Sa Regală Prinţul Carol de Hohenzollern, Prinţ al României”. La acea vreme, titulatura folosită de fostul suveran Mihai I al României era aceeaşi, respectiv de Prinţ al Familiei Hohenzollern şi Al României.
În 1991, Prinţul Paul al României deschide procesul de Exequatur în numele tatălui său, Prinţul Carol Mircea al României. Prin acest demers, nepotul Regelui Carol al II-lea solicită recunoaşterea pe teritoriul ţării noastre a deciziei din Portugalia, din 1955. Dovedind că există interferenţe politice în luarea unei decizii, ASR Prinţul Paul al României reuşeşte să mute procesul de la Bucureşti la Tribunalul din Alexandria, Teleorman.
În 1995, Prinţul Paul câştigă procesul împotriva unchiului său. Fostul Rege Mihai I face apel pe baza unor chestiuni tehnice cu o slabă putere de modificare a deciziei. Mihai I pierde apelul pe 18 martie 1999 la Curtea de Apel. Totuşi, în 2002, spre surprinderea magistraţilor şi a presei, Procurorul General al României solicită rejudecarea procesului câştigat de ASR Prinţul Paul al României. Uniunea Europeană intervine ulterior pentru modificarea Codului Civil pentru a preveni, pe viitor, intervenţii abuzive ale Procurorului General în anularea unor decizii judecătoreşti definitive.
În 2002, ASR Prinţul Paul al României primeşte, din nou, o decizie definitivă şi executorie din partea Curţii de Apel.
În 2004, ASR Prinţul Paul al României solicită rectificarea de onoare a certificatului de naştere emis în România pentru tatăl său, ASR Prinţul Carol Mircea. Numele tatălui este trecut complet : MS Regele Carol al II-lea al României.
În 2005, în urma dovezilor documentate privind o evidentă interferenţă politică şi, totodată, din cauza amânării nejustificate a procesului său în România, ASR Prinţul Paul dă în judecată Statul Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În August, 2010, Prinţul Paul al României câştigă procesul intentat Statului Român la CEDO. Decizia europeană recunoaşte victoriile din Portugalia şi Franţa şi critică atitudinea fostului suveran Mihai I şi a soţiei sale, ASR Prinţesa Ana a României. CEDO sancţionează Guvernele anterioare ale României care au permis abuzuri în sistemul judiciar, ajungându-se la amânarea unei decizii evidente pe parcursul a 20 de ani. Din cazua tergiversării, ASR Prinţul Carol Mircea, tatăl Prinţului Paul a murit înainte de a-i fi recunoscute drepturile în ţara în care s-a născut.
În 2010, fostul Rege Mihai I al României pierde la Curtea de Apel pentru a treia oară. Decizia devine definitivă şi dosarul ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 8 noiembrie, 2011 – Procesul este din nou amânat de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe baza unui detaliu de ordin tehnic.
În 31 ianuarie 2012, se judecă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, recursul introdus de fostul suverant, MS Regele Mihai I, în dosarul de ”exequatur” prin care ASR Prinţul Paul cere instanţelor din România recunoaşterea sentinţei de la Lisabona conform căreia ASR Prinţul Carol Mircea al României, tatăl Prinţului Paul, este recunoscut, încă din 1955, ca prim fiul legitim al MS Regele Carol al II-lea. Completul de judecată urmează să se pronunţe în acest caz marţi, pe 7 februarie 2012.
