Organizaţia „Mişcarea Tinerilor celor 64 de Comitate” şi „Ordinul Vitejilor din Ungaria” au sărbătorit cedarea Ardealului către Ungaria în 1940, cu toate hârtiile în ordine.
Primarul de Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman spune că ceea ce a făcut „autorizabilă” manifestaţia „Tinerilor celor 64 de Comitate” şi a celor mai vârstă din Ordinul Vitejilor ţine de libertatea de exprimare. „Nu am refuzat să autorizez nici o manifestare pentru că eu consider că libertatea de exprimare trebuie să existe nu numai în Constituţie, ci şi în practică”. La rândul său, prefectul de Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, spune că adunarea a 200 de oameni în piaţa mare a oraşului nu are de ce să stârnească dispute fiind una autorizată. El a adăugat că „este important ca ea să se desfăşoare în condiţii de legalitate” şi că personal, nu este de acord „cu nici un fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni”, iar „convieţuirea paşnică este cea mai importantă”.
Mesajele primarului şi prefectului nu sunt însă împărtăşite nici măcar de politicienii maghiari şi sunt dezavuate de români. Cele 64 de comitate din titulatura Mişcării fac trimitere directă la refacerea Ungariei Mari, iar Ordinul Vitejilor a fost înfiinţat chiar în timpul celui de-al doilea război mondial. Adunarea de sâmbătă a refăcut simbolic intrarea pe un cal alb a lui Miklos Horty însuşi în oraş, înconjurat de husari. Evenimentul petrecut în urmă cu 70 de ani a fost rezultatul Dictatului de la Viena, ultimatum al lui Hitler prin care Ungaria a preluat de la România partea de nord-vest a Ardealului. „În data de 11 septembrie 2010 ne amintim cu mândrie şi dragoste ziua care a umplut de bucurie inima poporului secui, fărâmiţat de Trianon”, „în această zi, guvernatorul Horthy Miklos, a adus dreptatea mult aşteptată”, s-a spus în comunicatul de săptămâna trecută a „Mişcării Tinerilor celor 64 de Comitate”, o organizaţie care a vorbit în alte rânduri despre „teroarea antimaghiară din bazinul carpatic”.
Chiar şi Szasz Jeno, liderul Partidului Civic Maghiar, o organizaţie cu revendicări mai radicale decât UDMR, a avertizat că celebrarea lui Horthy nu e de dorit: „Nu trebuie să răsfoim paginile istoriei astfel încât să îi deranjăm pe alţii. Cei ce fac asta probabil că greşesc”, a spus el. Liderii consacraţi ai UDMR s-au abţinut de la comentarii, considerând subiectul irelevant.
Preşedintele Forumului Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, Ioan Lăcătuşu spune însă că gestul organizaţiilor extremiste maghiare este unul fără precendent pentru că nici măcar în Ungaria nu este permisă celebrarea lui Miklos Horthy: „Personal, cred că este un act de sfidare. Cum se poate vorbi de libertatea de exprimare într-un asemenea context?! În urmă cu 70 de ani, în Ardeal au avut loc evenimente tragice, de neimaginat, cum adică libertate de exprimare? Redeschidem această cutie a Pandorei în toată Europa?!”. Ioan Lăcătuşu spune că cele 26 de organizaţii civice româneşti care alcătuiesc Forumul vor da publicităţii un punct de vedere oficial în următoarele zile.
Constituţia României prevede la articolul 30 că libertatea de exprimare este inviolabilă şi că cenzura este interzisă, dar adaugă la aliniatul 7 că „sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă orecum şi manifestările obcene contrare bunelor moravuri”. Regulile europene, inclusiv directiva europeană privind media, limitează libertatea de exprimare atunci când ea presupune „orice discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naţionalitate, religie, credinţă, handicap sau orientare sexuală”.
Potrivit institutului Yad Vashem de la Ierusalim, în timpul regimului horthyst din Ungaria, politica antisemită a dus la moartea a circa 40.000 de persoane în lagăre de muncă, iar în urma presiunilor lui Hitler, începând din 1944, din Ungaria Mare au fost trimişi la Auschwitz-Birkenau pentru a fi ucişi peste 400.000 de evrei. Alte zeci de mii de evrei au fost omorâţi în 1944 pe malurile Dunării, ridicând numărul victimelor fasciştilor unguri la peste 565.000 de persoane.
