» Primarii vor deveni mici prim-ministri locali dupa intrarea in vigoare a strategiilor descentralizarii, adoptate ieri de Guvern.
» Specialistii in politici publice spun insa ca aceasta descentralizare facuta in graba poate transforma politia intr-o "garda pretoriana" aflata la dispozitia unor sefi locali dovediti deja ca infractori.
Cabinetul Boc a dat startul marii descentralizari, care va conferi puteri sporite primarilor si presedintilor de consilii judetene. Ministrii au aprobat, in sedinta extraordinara de guvern de ieri, strategiile descentralizarii in domeniile sanatatii, politiei locale, tineretului si sportului, urmand ca in maximum 10 zile sa fie finalizate si strategiile in domeniile educatiei, culturii, agriculturii si transporturilor. Premierul Emil Boc a explicat ca descentralizarea va veni in sprijinul cetateanului, care isi va putea rezolva pe plan local problemele. "Cei din teritoriu stiu mai bine sa rezolve problemele locale decat autoritatea centrala", a aratat Boc, precizand ca transferul competentelor de la autoritatile centrale spre cele locale va fi insotit de un transfer de bani catre aceste comunitati.
Specialisti in politici publice sustin insa ca grabita descentralizare ar putea sa genereze mari scandaluri, deoarece calitatea, integritatea si competenta multora dintre primarii si presedintii de consilii judetene din Romania lasa de dorit. In plus, la nivelul administratiei locale nu au fost constituite mecanismele care sa asigure o buna functionare a viitoarelor miniguverne teritoriale, iar autoritatile centrale nu vor fi capabile sa asigure inspectiile in domeniile descentralizate, arata Adrian Moraru, director adjunct la Institutul pentru Politici Publice (IPP). In opinia sa, descentralizarea este grabita de unii membri ai administratiei locale, care ar complota de multa vreme impotriva centrului, insa acestia nu sunt decat niste "huni care vor sa-ti ia televizorul, fara sa aiba si curent electric".
Conform strategiei descentralizarii in sanatate, toate spitalele, cu exceptia celor regionale si a celor de interes national, precum si directiile de sanatate publica judetene vor trece in administrarea autoritatilor locale, de la 1 ianuarie 2010. Dupa descentralizare, directorii de spitale vor fi numiti de autoritatea locala, la propunerea consiliului de administratie al unitatii medicale, iar finantarea spitalelor va fi asigurata din trei surse: din Fondul National de Asigurari de Sanatate, din bugetul Ministerului Sanatatii si de la bugetele locale. Sistemul national al medicinii de urgenta va ramane in subordinea ministerului de resort inca trei ani, insa – daca va satisface standardele europene – "si el va fi transferat autoritatilor locale", a declarat Ion Bazac, ministrul Sanatatii.
Descentralizarea activitatii politienesti satisface o mai veche dorinta a autoritatilor locale, a aratat premierul Emil Boc. Proiectul de lege privind politia locala, "practic, indeplineste o dorinta veche a administratiilor locale de a primi competente pe domenii specializate si, in special, pe componenta rutiera", a spus seful Guvernului. Mai precis, dupa adoptarea lui, primariile vor avea competenta de a dirija traficul rutier, de a sanctiona stationarea neregulamentara a masinilor si de a aplica amenzi de circulatie. Descentralizarea activitatilor de tineret si sport, cu exceptia celor care tin de inalta performanta, va consta, la randul ei, in transferul bazelor sportive la primarii. Potrivit ministrului Administratiei si Internelor, Dan Nica, a carui institutie coordoneaza intregul proces al descentralizarii, autoritatile locale nu vor putea schimba destinatia bazelor sportive timp de 99 de ani.
In perioada urmatoare, Guvernul va aproba restul strategiilor sectoriale necesare descentralizarii. Proiectul de lege pentru transporturi prevede trecerea la primarii a porturilor fluviale si a aeroporturilor ramase in subordinea ministerului de resort, a inspectiei rutiere, a metroului, a directiilor judetene de drumuri si poduri.
Graba strica treaba
Expertii in politici publice arata ca, desi aceasta descentralizare era necesara, graba cu care se face ar putea conduce catre un esec rasunator, la fel cum s-a intamplat si cu Protectia Copilului, descentralizata inca de acum 10 ani. "Problema care se pune este capacitatea primarilor si a sefilor de consilii judetene de a sustine noile achizitii de putere si de competente. Mai intai ar fi trebuit create la nivel local mecanismele necesare. Apoi, este vorba si de calitatea oamenilor din administratia locala, care este foarte scazuta, pe medie", spune Adrian Moraru. Analistul este sceptic si cu privire la eficienta viitoarei politii locale, in conditiile in care ea se poate transforma lesne intr-o "garda pretoriana care sa actioneze la ordinele unor primari dovediti ca infractori":
"Vom avea probabil o intreaga politie locala arestata, asa cum se intampla acum cativa ani in Bucuresti, cand se arestau sectii intregi de politie. Atunci vom analiza situatia cu adevarat". Acum doua luni, sindicalistii din educatie si sanatate s-au declarat si ei sceptici cu privire la rezultatele acestei descentralizari grabite. Presedintele executiv al Federatiei "Spiru Haret", Marius Nistor, a sustinut ca directia descentralizarii este complet gresita. "Numirea directorilor de catre primari inseamna o politizare fara precedent a invatamantului", a apreciat Nistor. La randul sau, Marius Petcu, presedintele CNSLR Fratia, a atras atentia asupra principalului pericol al descentralizarii in sistemul medical: in cazul unui management defectuos, al lipsei de pacienti si de finantare, spitalele ar putea da faliment.
