Preşedintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Guido Raimondi, a afirmat, la Strasbourg, că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condiţiile de detenţie, şi recomandă măsuri legislative, precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deţinuţi, iar altora li s-a comutat sentinţa în arest la domiciliu, cu brăţări de supraveghere.
În discursul său susținut cu ocazia noului an judiciar al CEDO, Raimondi nu a recomandat dezincriminarea unor fapte coneze celor de corupție sau grațierea pedepselor primite cu suspendare, așa cum are intenția să o facă România. Mai mult, între exemplele de clemență recomandate de președintele CEDO s-au aflat cele de reducere a pedepselor pentru consumul drogurilor ușoare și pentru dependenții de alcool, nu cele pentru corupție. Eliberarea din pușcării a dependenților de droguri și alcool era posibilă numai pentru cazurile în care condamnații petrec perioada de probaţiune în centre de reabilitare.
El a afirmat că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%, în special din cauza situaţiilor din trei ţări: Ungaria, România şi Turcia.
"În ceea ce priveşte Ungaria şi România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% şi, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condiţiile de detenţie. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidenţa Articolului 3 al Convenţiei (care interzice tortura şi pedepsele inumane – n.r.), dar sunt şi cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale şi necesită soluţii luate la nivel naţional", a declarat Guido Raimondi.
Reaminitim că preşedintele Klaus Iohannis a fost, marţi, al CEDO, unde a cerut un punct de vedere din partea preşedintelui CEDO, Guido Raaimondi, (foto, sursa digi24) în legătură cu chestiunea graţierii şi a condiţiilor din penitenciare, şeful statului precizând că nu se pune acum problema amendării României din acest motiv. Iohannis a cerut opinii și președintelui Comisiei de la Veneția.
Președintele Iohannis a spus că suma de 80 de milioane de euro invocată ca amendă este rezultatul unui calcul „făcut pe colţul mesei”. Iohannis a adăugat că subiectul graţierii poate fi abordat doar în cadrul unui pachet mai larg de măsuri privind sistemul penitenciar pe care România va trebui să-l implementeze.
