» Seceta a ajuns pe agenda CSAT si este motiv de galceava politica.
» Basescu si Tariceanu se contrazic cu privire la gravitatea situatiei si se acuza reciproc de superficialitate.
» Cine castiga, nu se stie. Taranii si fermierii sunt cei care pierd.
Seceta si efectele acesteia vor fi discutate astazi in cadrul sedintei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Acest subiect este vazut in mod diferit de presedinte si premier. Traian Basescu s-a declarat "extrem ingrijorat" si a criticat slaba implicare a autoritatilor, in vreme ce seful Executivului a spus ca lucrurile sunt sub control. Schimbul de replici dintre cei doi s-a desfasurat prin intermediul unei scrisori a presedintelui si al unor conferinte de presa.
"Avand in vedere gravitatea efectelor secetei si implicarea insuficienta a Guvernului Romaniei, va rog sa prezentanti in urmatoarea sedinta a CSAT un raport cu efectele secetei si masurile luate de guvern, precum si masurile planificate." In continuare, "tema", data de presedinte premierului, este detaliata pe puncte, cu liniuta, si priveste situatia debitelor de suprafata, a rezervei strategice de apa a Romaniei, a suprafetelor afectate de seceta, evaluarea impactului secetei asupra sistemului energetic national, precum si situatia acordarii de ajutoare si despagubiri catre persoane fizice si juridice. seful statului a subliniat ca motivele care l-au determinat sa ceara aceasta evaluare sunt legate de situatia grava de acum din tara, precum si de perspectiva, "mai ales ca prognozele pentru iulie si august sunt alarmante". Basescu a declarat ca il ingrijoreaza "seninatatea" cu care sunt tratate lucrurile, de genul: "Este seceta, nu putem aduce ploaia".
Cu toate ca invoca aceleasi surse de informare in privinta prognozelor meteo, premierul si presedintele au date care se bat cap in cap. "Nu suntem intr-o situatie de criza din cauza rezervelor de apa, iar superficialitatea cu care se discuta pe aceasta tema ma ingrijoreaza."
Premierul i-a replicat ieri presedintelui, pe tema masurilor in privinta secetei, vorbind "pentru cei care nu sunt in sala". "Prima discutie pe tema secetei a avut loc in Guvern in luna ianuarie. In martie si mai au fost alocate fonduri pentru irigatii." In cadrul discutiilor Comitetului national pentru situatii de urgenta, desfasurat ieri, seful Guvernului a precizat ca il va informa "cu toata placerea" pe presedintele Basescu despre seceta. "Daca poate sa ne si ajute … nu stiu daca are posibilitatea." Tariceanu a propus ieri si realizarea unei strategii pe termen lung de combatere a secetei pe urmatorii 20 de ani. "Strategia nu va viza numai irigatiile, ci trebuie implicate si Ministerele Mediului si Economiei, care trebuie sa anticipeze posibilitatea unei secete." Premierul a recunoscut ca taranii si fermierii se confrunta cu o situatie grava, "dar efectele secetei sunt mult reduse daca se fac irigatii". Pe de alta parte, suprafata amenajata pentru irigatii este de aproape 700.000 de hectare, din care sunt irigate, potrivit Guvernului, 200.000 de hectare. Suprafata arabila a Romaniei este insa de 9,4 milioane de hectare. Cei care isi vor vedea culturile parjolite sunt taranii, ale caror unice surse de trai, in multe cazuri, sunt roadele campului. In mai multe judete oamenii isi vand animalele pentru a nu le vedea murind de foame. Speculantii profita de situatie si le cumpara la preturi de nimic: 200-300 de RON. Specialistii vorbesc de o adevarata prabusire a pietei animalelor si spun ca guvernul ar trebui sa acorde subventii pentru hrana.
