15.6 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăSpecialPoliticienii controversați care conduc încă România

Politicienii controversați care conduc încă România

Numeroși lideri politici cu probleme penale și-au păstrat funcțiile și influențează deciziile din partide și din Parlament, cu complicitatea colegilor și cu ajutorul unor lacune legislative.

asemenea si­tu­ație este posibilă pentru că legile în vigoare prevăd încetarea mandatelor parlamentarilor doar în caz de condamnare definitivă cu executare, iar senatorii și deputații, de care depinde schimbarea regulilor, au evitat să extindă aria sancțiunilor. Formațiuni precum PSD și PNL au aprobat coduri interne de integritate, dar acestea au rămas doar niște bune intenții pe o hârtie.

Cel mai recent exemplu: liderul social-democrat Liviu Dragnea a anunțat, ieri, că deputatul Marian Neacșu rămâne coordonatorul campaniei electorale a Partidului Social Democrat, în ciuda faptului că are o condamnare de șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. PSD l-a păstrat pe Neacșu și chestor în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, de unde participă la decizii importante, cum ar fi stabilirea proiectelor care intră pe ordinea de zi. Liviu Dragnea a explicat că această condamnare nu-i interzice deputatului activitățile de partid: ”Da, aia este legată de candidatură. Munca în partid nu este interzisă”.

PSD, campionul penalilor

Marian Neacșu completează, astfel, lunga listă de politicieni din Partidul Social Democrat care rămân la masa deciziilor, deși au probleme cu legea. Cel mai spectaculos exemplu este chiar cel al președintelui PSD, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului. Decizia în cazul lui Liviu Dragnea nu este defintivă, dar indulgența față de Neacșu sugerează că liderul pesedist nu va face pasul înapoi dacă va rămâne în stadiul de condamnare cu suspendare. Un alt exemplu este cel al lui Florin Pâslaru, desemnat recent lider al grupului PSD din Camera Deputaților, deși a fost amendat penal pentru conflict de interese. Urmărită penal în dosarul „Microsoft”, Ecaterina Andronescu (PSD) conduce Comisia de învățământ din Senat. Comisia pentru industrii din Camera Deputaților îl are ca șef pe Iulian Iancu (PSD), urmărit penal într-un dosar în care este acuzat că a intervenit  pentru organizarea pe banii Transelectrica a transportului la miting USL. Colegul său de dosar, Lucian Șova este  secretarul comisiei pentru transporturi din Camera Deputaților. Deputatul Mădălin Voicu a rămas vicepreședintele comisiei de cultură din Camera Deputaților. Vasile Gliga este vicepreședinte al comisiei pentru tehnologia informațiilor din Camera Deputaților, deși a  fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Gașca lui Ponta, penalizată și nu prea

De altfel, pentru social-demo­crați a devenit deja o tradiție ca jocurile de partid să fie mai presus de lege. Deși este urmărit penal în dosarul retrocedărilor ilegale, Ilie Sârbu, socrul fostului premier Victor Ponta, a obținut de la Liviu Dragnea un post bine remunerat la Curtea de Conturi. Fostul premier însuși a fost menținut ca prim-ministru, deși era urmărit penal, pierzându-și funcția în urma declanșării scandalului „Colectiv”. Urmărit penal în două dosare, Dan Șova a rămas senator, în Comisia pentru combaterea abuzurilor. Deși este inculpat în două dosare penale, Sebastian Ghiță, un alt apropiat al fostului premier, este deputat în grupul PSD, activând în două comisii importante – pentru controlul SRI și cea pentru apărare.

Aliații copiază obiceiurile

Aceleași obieciuri se regăsesc și la UNPR sau ALDE, aliații PSD. Gabriel Oprea conduce în continuare Uniunea Națională pentru Progresul României, deși este urmărit penal în două dosare penale. Senatorii au votat ridicarea imunității lui Gabriel Oprea, dar decizia a părut, mai degrabă, influențată de neînțelegerile cu PSD, decât de aplicarea unor criterii de integritate. Nici Șerban Mihăilescu (UNPR), urmărit penal în dosarul „Microsoft”, nu a făcut un pas înapoi, fiind vicepreședintele acestei formațiuni, viceliderul grupului UNPR și vicepreședintele comisiei pentru regulament din Senat.

Salvat de colegi de urmărirea penală în dosarul Autorității de Supraveghere Financiară, deputatul Daniel Chițoiu (ALDE) lucrează la proiectele de la Comisia de buget, luând decizii referitoare la un domeniu vital. Și aceasta după ce procurorii l-au acuzat că s-a folosit de calitatea de ministru al Finanțelor pentru a iniția o ordonanță de urgență care proteja interesele unei firme de asigurări. Recent, Daniel Chițoiu a anunțat că se va retrage din politică, lăsând să se înțeleagă că nu va mai candida la alegerile următoare, dar își va finaliza mandatul. Mai discret, Varujan Vosganian, și el membru ALDE, salvat de Senat de două ori de urmărirea penală, s-a retras din zona economică, activând în Comisia de cultură.

Liberalii au manifestat indul­gență în situații similare, dar și-au nuanțat atitudinea, sub presiunea unui electorat cu așteptări diferite. Tudor Chiuariu este astăzi senator independent, afiliat grupului PNL, deși a fost condamnat în 2014  la trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul „Poșta Română”. Liberalii au avut nevoie de un an de zile pentru a-l exclude din partid, în ianuarie 2015, iar Chiuariu a rămas multă vreme membru în Comisia juridică a Senatului, unde se discută, inclusiv, modificarea Codului Penal. Acum, fostul ministru al Justiției s-a mutat în Comisia pentru drepturile omului. În martie 2015, liberalii l-au retras pe Corneliu Dobrițoiu din fruntea comisiei de apărare din Senat, după ce a fost condamnat la un an cu suspendare în dosarul „Case pentru generali”. În schimb, Ion Ariton este secretar al comisiei pentru transporturi, deși este trimis în judecată în dosarul „Gala Bute” și urmărit penal în dosarul „Microsoft”.

Minoritățile vor egalitate

Aceste obiceiuri au fost preluate și de partidele minorităților naționale. Și reprezentanții UDMR s-au dovedit înțelegători față de colegii acuzați de inspectorii de integritate sau de procurori. Mate Andras este șeful deputaților UDMR deși a fost condamnat definitiv, la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese. Mai mult, face parte din Comisia juridică. Salvat, de două ori,  de deputați de urmărirea penală, Laszlo Borbely este șeful comisiei de politică externă din Camera Deputaților. Printre atribuțiile acestei comisii se numără și „dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state”. Este greu de înțeles cum poate exercita o asemenea atribuție, din moment ce salvarea sa de către procurori a fost criticată, ce-i drept printre rânduri, de către Ambasada SUA. Niculae Mircovici (Uniunea Bulgară) a rămas în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, deși a fost condamnat definitiv, la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.  

DEMISIE

Excepția care confirmă regula

Deputatul Florin Popescu a decis, ieri,  să demisioneze din Parlamentul României, în urma unei condamnări la doi ani de închisoare cu executare, decisă de instanța supremă, în decembrie 2015. Decizia nu este definitivă. Popescu este acuzat că a primit de la administratorul unei firme peste 60 de tone de pui grill, pe care le-a distribuit alegătorilor, în campania electorală din 2012. Se pare însă că Popescu speră ca prin demisie să își sporească șansele unui recurs, care nu va mai fi judecat de instanța supremă, întrucât Popescu nu va mai fi deputat.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Adrian Oianu, fost consilier local PNL, s-a înscris în PER și face echipă cu Dan Podaru

Fostul consilier local al sectorului 1 din partea PNL Adrian Oianu s-a înscris în Partidul Ecologist Român și va face echipă cu candidatul acestei...

Conducerile școlilor, umplute de activiști de partid, din timp pentru alegeri

Cred că în acest moment a devenit clar pentru toată lumea că Ligia Deca nu este un ministru al Educației, deși ocupă această funcție,...

EXCLUSIV. Directorii de școli, schimbați înainte de alegeri. STATISTICĂ

De la 1 ianuarie 2023 și până la jumătatea lunii martie a super anului electoral în curs, peste 500 de directori și directori adjuncți...
Ultima oră
Pe aceeași temă