Potrivit secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, la Bucuresti summitul trebuie sa gaseasca raspunsuri ferme la toate temele principale de pe agenda.
Summitul este deosebit de important pe de o parte prin prisma agendei cu subiecte deosebit de sensibile care se vor afla in dezbaterea Consiliului Nord-Atlantic si pe de alta parte din cauza tensiunilor acumulate in spatiul euroatlantic si in cadrul relatiei cu diferiti parteneri pe dosare dificile ce privesc misiunile Aliantei, dar si arhitectura de securitate europeana in ansamblu.
La Bucuresti, liderii Aliantei vor fi nevoiti sa depaseasca mai multe divergente, printre care situatia din Afganistan, aderarea Croatiei, Albaniei si Macedoniei, ultimul stat balcanic obiect al unei dispute cu Grecia din cauza denumirii oficiale, si invitarea Ucrainei si Georgiei sa se alature Planului de Actiune pentru Aderare. Probleme de rezolvat sunt multe, fie ca este vorba despre decizia retragerii Rusiei din tratatul Fortelor Conventionale din Europa, cu impact asupra relatiilor NATO-Rusia, fie despre scutul american antiracheta sau situatia din Balcanii de Vest si incertitudinea din provincia Kosovo dupa ce si-a declarat unilateral independenta.
Acest summit va fi important pentru relatia dintre NATO si partenerii sai, mai indepartati sau mai traditionali, care vor participa la reuniunea Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC) si in special la reuniunea 26±N, cu toti aliatii NATO sau non-NATO din Afganistan, principalii donatori si furnizori de trupe.
Provocari actuale
» Afganistan SUA fac presiuni asupra aliatilor pentru a-si suplimenta trupele in teatrul de lupta, iar unele dintre aceste state isi conditioneaza continuarea prezentei in Afganistan de un plan clar de lupta. Liderii NATO se vor simti obligati la reuniunea de la Bucuresti sa puna capat divergentelor privind intarirea fortelor militare.
» Rusia La Bucuresti nu vor lipsi discutii care vor deranja SUA si Rusia. Federatia Rusa este ingrijorata de prezenta actuala a unor state NATO la granitele sale si se opune vehement aderarii Ucrainei si Georgiei, ca si planurilor americane de amplasare a unor elemente ale scutului antiracheta in Cehia si Polonia. Unii aliati, printre care Germania si Franta, nu sunt de acord cu presedintele american, George W. Bush, de a le oferi in acest moment Ucrainei si Georgiei perspectiva unei intrari in NATO.
» Scutul american antiracheta Un subiect de interes maxim, dosarul privind securitatea europeana influentand direct relatiile NATO-Rusia si fiind imperios necesar pentru protectia tuturor statelor membre. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a referit la indivizibilitatea securitatii in cazul scutului antiracheta si la faptul ca toate statele membre trebuie sa se bucure de aceeasi protectie. Este in discutie proiectul NATO pentru un scut complementar, care sa protejeze sud-estul Europei, inclusiv Romania.
» Balcanii 16.000 de militari din trupele de mentinere a pacii sunt desfasurati in Kosovo, iar serviciile de informatii ale NATO ajuta la depistarea suspectilor de crime de razboi.
» Irak
Din 2005, NATO a ajutat la instruirea trupelor de securitate irakiene, inclusiv a armatei si politiei paramilitare.
Provocari viitoare
» Schimbari climatice Secretarul general al NATO insista ca Alianta sa isi asume o contributie la asigurarea resurselor de hrana si apa amenintate de incalzirea globala.
» Terorism cibernetic Alianta va prezenta la Bucuresti o strategie ce vizeaza contacararea atacurilor cibernetice si propune crearea unei autoritati centrale de aparare impotriva unor astfel de atacuri. Autoritatile NATO vor incerca sa obtina acordul final si pentru un plan ce include programe internationale de instruire pentru "razboiul electronic".
» Securitatea energetica Competitia globala pentru energie si resurse naturale redefineste relatia intre securitate si economie. Se propune ca Alianta sa contribuie la protejarea infrastructurii energetice cheie.
» Revenirea si condiTiile FranTei Presedintele francez Nicolas Sarkozy va anunta marea revenire a Frantei in NATO, oferindu-se sa-si intareasca prezenta militara in Afganistan. De la venirea sa la Elysée, Sarkozy nu si-a ascuns intentia de a readuce Franta in comandamentul militar integrat al NATO, caruia generalul De Gaulle i-a trantit usa in nas in 1966. Dar si Sarkozy a pus acum doua conditii: relansarea initiativei Europei apararii, impotmolita inca de la "nastere", acum zece ani in cadrul summitului franco-britanic de la Saint-Malo. A doua conditie este acordarea uneia dintre cele mai bune pozitii pentru francezi in cadrul aparatului atlantic. Sarcina mai dificila pentru liderul francez va fi sa convinga Marea Britanie, care nu vede cu ochi buni intarirea competentelor militare ale UE, si Germania, care inclina sa-si aduca efortul bugetar de aparare la nivelul celor ale Parisului si Londrei. Oricum, analistii sustin ca perspectiva revenirii Frantei in structura militara a NATO va modifica echilibrul relatiilor transatlantice.
