Un constănțean a inițiat, recent, o petiție online prin care cere inițierea unui referendum pentru mutarea romilor din cartierul constănțean Henri Coandă. În patru zile, peste o mie de persoane au semnat-o.
Inițiatorul, care nu și-a dat numele, solicită Primăriei Constanţa, ca autoritate locală, şi Prefecturii Constanţa – ca reprezentantă a Guvernului în teritoriu, să se implice în găsirea unei soluţii pentru evacuarea civilizată a cetăţenilor romi din zona Henri Coandă.
„Cartierul social Henri Coandă, care trebuia să adăpostească persoane încadrate drept cazuri sociale, s-a transformat într-un focar de scandal şi mizerie în plin centru al oraşului. Tineri sau în vârstă, constănţenii se tem să treacă prin zona respectivă, din cauza personajelor care o populează. Zona Galeriilor Soveja, aflată pe stradă cu acelaşi nume, a ajuns un maldăr de gunoaie din cauza romilor care, zi şi noapte, stau înşiraţi pe trotuar, spărgând seminţe, aruncând ambalaje şi PET-uri”, se arată în motivele cererii. De asemenea, acesta mai spune că locuitorii din Constanța sunt deranjaţi, zi de zi, de gălăgia persoanelor respective, pentru care civilizația pare un cuvânt SF.
Se cere referendum
„Pentru că nouă NE PASĂ de oraşul în care trăim şi ne creştem copiii, cerem autorităţilor locale şi centrale să găsească soluţii legale pentru igienizarea întregii zone. Nu e posibil ca cele câteva barăci amplasate la numai câteva minute de una din cele mai aglomerate zone ale Constanţei să devină o sursă de infecţie care să afecteze atât de mulţi oameni. Prin urmare, cerem autorităţilor să cumpere, din bugetul local, câteva blocuri amplasate într-o zonă periferică unde să mute cetăţenii romi, iar în cartierul Henri Coandă să fie mutate persoanele care într-adevăr merită o locuinţă socială: persoane în vârstă, cele cu pensii mici sau cu handicap etc. Dacă nu se găsesc soluţii legale, solicităm domnului Decebal Făgădău organizarea unui REFERENDUM LOCAL, chiar cu rol consultativ, prin care constănţenii să îşi spună cuvântul cu privire la acest subiect, iar Primăria să ia notă de voinţa locuitorilor oraşului. Credem că Ţară Europeană nu înseamnă doar să ne supunem cerinţelor UE şi să apărăm drepturile minorităţilor. Înseamnă şi să putem descuraja derapajele de la civilizaţie, înseamnă şi dreptul de a ne proteja copiii şi de a le asigura un mediu propice creşterii”, mai spune inițiatorul.
Ce spun semnatarii
Mulți dintre cei care au semnat până acum au și explicat de ce au făcut-o. „M-am săturat de gălăgia,mizeria și obrăznicia romilor în mijloacele de transport în comun și pe străzile orașului”, spune Costina Pavel. „M-am săturat de obraznicia si scandalurile lor. Scoși și trimiși la muncă! Să măture, să planteze panseluțe, etc.” – Aida Daniela Ionescu.
„Toți rromii din oraș ar trebui mutați la periferie, nu se mai poate așa” – Alexandra Elena Dulca. „Semnez pentru mutarea cetățenilor de etnie roă din cartierul Henri Coandă în altă zonă deoarece locuiesc în apropiere și mă tem pentru siguranța familiei mele!” – Camelia Roxana Caltun. „M-am săturat ca eu să muncesc, și RROMII să trăiască bine mersi din ajutoare sociale, fără să facă nimic!” – Alexandra Catargiu.
„Nu pot trece prin cartierul lor, cu mașina, fără să îmi sară copiii în fața mașinii, fără să îi aud înjurându-mă sau fără săocolesc mizeriile” – Ionuț Ceama. Sunt și alte comentarii cu mesaje mai dure. Unii dintre vecini se plâng de faptul că nu-și mai pot vinde apartamentele. Experții imobiliari consultați de România liberă au confirmat că cerere pentru apartamentele din zonă este foarte scăzută.
Nici o petiție depusă pentru sesizarea situației
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Disriminării, Csaba Ferenc Asztalos, a declarat, pentru România liberă, că nu s-a depus nicio reclamație referitoare la această petiție. „Dacă se poate identifica autorul, putem să avem o procedură”, a explicat acesta. De asemenea, membrii colegiului director al CNCD se pot autosesiza. Următoarea ședință a colegiului are loc miercurea viitoare, zi când s-ar putea lua o astfel de decizie. Președintele CNCD nu a dorit să comenteze cazul, pentru a nu se autopronunța.
Creația lui Radu Mazăre
Cartierul Henri Coandă este creația lui Radu Mazăre. A fost lansat în 2011, după ce primarul a organizat o conferință de presă în mai multe locuri din oraș unde locuiau persoane fără adăpost. Terenul pe care s-a construit, într-o zonă de blocuri, într-un cartier liniștit și aproape de centru, a aparținut unei unități militare. Blocurile sunt niște construcții pe structură metalică și au fost realizate de o firmă din Israel, așa cum au fost făcute, de altfel, multe alte investiții din Constanța, de la asfaltări la mall-uri. Valoarea contractului a fost de 40,9 milioane de lei, fără TVA. Au fost realizate atunci 798 de apartamente cu 1.734 de dormitoare, care au costat 7,78 milioane euro. Anul trecut, primăria a anunțat că dorește să mai construiască 16 blocuri, în valoare de circa 10 milioane euro. În funcție de venituri, unele nu plătesc nici chiri, nici utilități, altele numai utilități, altele o chirie modică. Mazăre le-a prezentat cartierul politicienilor români și străini care veneau în Constanța și îl prezenta ca un succes al administrației sale.
Cartierul, în atenția DNA
Cartierul a intrat și în atenția DNA. Mazăre a fost trimis în judecată, alături de fratele său, ex-senatorul Alexandru Mazăre, fiind acuzat de "luare de mită şi fals în declaraţii (trei infracţiuni)", potrivit unui comunicat al instituţiei. Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri israelian Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei ce urma să fie organizată pentru construirea cartierului. Astfel, în cursul anului 2011, „i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)", informează DNA. Din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi către contul personal al primarului Mazăre Radu Ştefan şi 80.000 de euro către contul pus la dispoziţie de fratele său Mazăre Alexandru, ambele fiind deschise la o bancă din Israel”, spun procurorii DNA.
