15.2 C
București
miercuri, 20 noiembrie 2024
AcasăSpecialPasaj pentru lilieci pe autostrada Lugoj-Deva

Pasaj pentru lilieci pe autostrada Lugoj-Deva

Obținerea avizului de mediu pentru tronsonul de autostradă Lugoj-Deva nu poate fi obținut decât dacă se va construi un pasaj special pentru lilieci, specie protejată în Europa. “Se încearcă revizuirea acordului de mediu. Nu sunt sute, mii de lilieci, sunt de ordinul zecilor. Totuși, e specie protejată, aflată în top zece pe cale de dispariţie“, a declarat şeful Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Cătălin Homor, la Adevărul TV. Acesta a explicat că alternativa agreată cu Agenţia de Mediu e construirea unui pasaj, peste care se va pune pământ, apoi iarbă, iar în zona adiacentă vor avea loc acțiuni pentru a contribui la perpetuarea liliecilor.

Pe de altă parte, Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români din Transport (FORT), a comentat ironic pentru „România liberă“ situația. „Şi liliecii trebuie protejaţi, sunt şi ei nişte fiinţe drăguţe, simpatice, au rolul lor în natură. Nu drăguţe, superbe de-a dreptul, impresionante ca fiinţe… lili­ecii. Asta e, ce să facem?, sunt neam cu Dracula, deci trebuie să-mi placă liliecii! Una peste alta, eu nu ştiu cum apar li­liecii ăştia fix când trebuie să lucrăm la autostradă. Nu s-a gândit nimeni înainte, când s-au cerut avizele de mediu, să le spună: «Pe-aici avem şi iepuri, şi veveriţe, dar avem şi lilieci»? E treaba interesantă cu pasajul acesta. Sigur pe-acolo or să treacă liliecii, fix prin pasaj“, a afirmat Augustin Hagiu.

Potrivit acestuia, la un astfel de pasaj contează foarte mult poziţia, accesul la platformă, straturile, înălţimea, astfel încât lucrarea presupune o investiţie de 50.000 de euro – 250.000 de euro.

Noi fisuri și alunecări de teren

Dar aceasta nu este singura problemă a tronsonului respectiv. Noul şef al CNADNR a afirmat că există câteva dificultăți cu o carieră, „unde se detonează, sunt vibraţii şi terenul a început să alunece un pic“.

Iar lângă Viaductul Aciliu, fisura apărută în zonă, ce a dus la demolarea pe câţiva kilometri a autostrăzii construite, se extinsese încă 300 m, conform lui Cătălin Homor. “Trebuie demolat tot şi refăcut de la fundaţie. Aceasta înseamnă studiu geologic, astfel încât să se ştie ce straturi de sol sunt în profunzime, apoi intervenit cu soluţia cea mai potrivită. Toată lucrarea va dura minimum doi ani, de când se decide care e soluţia tehnică. Nu se poate estima acum la ce preţ va ajunge kilometrul de autostradă, pe ce s-a construit din Coridorul IV Paneuropean“, a punctat pentru „România liberă“ Augustin Hagiu, preşedintele FORT.

Lotul IV din tronsonul de autostradă Lugoj – Deva face parte din Coridorul IV Paneuropean, pe care România poate să piardă banii europeni alocaţi, deoarece n-a realizat unele lucrări. Cea mai importantă lucrare e tronsonul Piteşti – Sibiu, ce trece prin Valea Oltului, printre masivele Făgăraş şi Retezat. Ce soluţie există ca să nu se piardă banii aceştia europeni? “Pe Coridorul IV Paneuropean, fondurile europene rămase nefolosite ar trebui fazate. Această fazare presupune tragerea banilor europeni pentru alte lucrări deja executate, făcute din bani publici, ce pot să fie finanţate din fonduri structurale“, a explicat Augustin Hagiu, președintele FORT.

„România liberă“ a aflat în ce lucrări ar putea să fie fazaţi aceşti bani. Mai există o auto­stradă ce poate fi construită cu fonduri structurale, pe Coridorul IX (Giurgiu – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Roman – Iaşi – Sculeni), dar acesta e într-un stadiu incipient, pentru că e realizat deocamdată numai tronsonul Bucureşti – Ploieşti. Există şi posibilitatea fazării banilor la unele lucrări de cale ferată, aeriană şi fluvială, care ţin de TEN-T (Trans-European Transport Network). În centrul şi sudul României ajunge extremitatea estică a Coridorului TEN-T Rin – Dunăre. Căile navigabile fluviale leagă şase porturi din ţară (Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Giurgiu, Galaţi, Cernavodă şi Constanţa), iar TEN-T aeroportuară vizează Bucureşti şi Timişoara.

Revenind la Valea Oltului, cea mai ieftină şi ecologică variantă de construcţie a autostrăzii nu a fost luată în calcul niciodată de autorităţi. Aceasta “nu ar mai implica atâtea avize de mediu pentru capre negre, porci mistreţi, urşi ş.a.m.d“, potrivit președintelui Federaţiei Operatorilor Români din Transport.   

Lângă Viaductul Aciliu, fisura apărută în zonă, ce a dus la demolarea pe câţiva kilometri a autostrăzii construite, s-a extins încă 300 m.

Cele mai citite

Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale din București, în scădere drastică

Numărul autorizațiilor de construire emise în București pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproape jumătate în ultimii trei ani, iar suprafața utilă totală autorizată...

România primul loc în UE la exportul de grâu în 2024. Cum am depășit Franța și Germania la un loc

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene de la începutul sezonului 2024/25, la 1 iulie, şi până la data de 17 noiembrie, au ajuns...

De ce să apelăm la Deratizescu pentru servicii de deratizare în Iași

Infestările cu rozătoare reprezintă o amenințare pentru siguranța și igiena oricărui spațiu – fie că este vorba despre locuințe private, sedii de firme sau...
Ultima oră
Pe aceeași temă