Sunt reluate discuțiile despre cel mai amplu proiect de infrastructură din regiune, calea navigabilă Gdansk–Galați, care străbate Europa de Est de la nord la sud, micșorând cu 4.000 de kilometri distanța străbătută de navele de transport de mărfuri de la Marea Baltică la Marea Neagră și Mediterana. Pe data de 20 octombrie, are loc la Galați conferința „Canalul Navigabil Marea Baltică–Marea Neagră, Gdansk – Galați”, organizată de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale, firma Ekkou VP, Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea Sud-Est și Primăria și Consiliul Județean (CJ) Galați.
Este pentru a doua oară în ultimii zece ani când mediul economic încearcă să atragă atenția Guvernului României asupra acestui proiect care poate reconfigura rutele de transport de mărfuri în Europa. În 2009, proiectul Căii Navigabile Gdansk–Galați a fost propus conducerii CJ Galați de omul de afaceri Gheorghe Mardare, administratorul Total Service SRL Galați. Potrivit acestuia, proiectul presupune folosirea cursurilor actuale ale râurilor Prut, Nistru şi Vistula, la care se adaugă un sistem de canale şi de ecluze, astfel încât Europa de Est să fie traversată de o „autostradă de apă” de la nord la sud.
O idee de la 1920
Primele discuții despre Canalul Gdansk–Galați au avut loc în 1920, la propunerea Fundației Regale Carol I. De construirea căii navigabile de 1.900 km erau interesate mai multe state din regiune, România, Polonia, Austria, Ungaria, Germania și Turcia. În perioada 1920-1928, proiectul a fost evaluat de specialiști. Potrivit lui Gheorghe Mardare, proiectul a fost studiat la Universitatea Iași de profesorii Ion Andriescu-Cale, Ion Ionescu, Cristea Mateescu și Victor Stark, dar și la Universitatea din Lvov, de profesorul Matakiewicz. Concluziile comune ale acestor studii au fost că noua Cale Navigabilă Gdansk – Galați răspunde mai multor obiective; în primul rând, din punctul de vedere al părții române, găsim utilizarea Prutului ca o cale navigabilă, parte a liniei internaționale Marea Baltică–Vistula – Nistru–Prut -Dunăre-Marea Neagră, dar contribuind și la valorificarea potențialului agricol din zona Prutului. Discuțiile despre calea navigabilă care să lege nordul și sudul Europei de Est au fost reluate în 1975, însă, în plin război rece, sovieticii n-au fost prea încântați de idee.
Din punct de vedere diplomatic, s-au făcut primii pași
Fiind vorba de un proiect internațional, cele mai importante proceduri ar fi cele diplomatice, pentru că ar trebui să se ajungă la un acord comun încheiat de Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România. Primii pași au fost făcuți. „Trebuie menționat că țările riverane Căii Navigabile Gdansk –
Galați, respectiv Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România, sunt semnatarele Acordului European privind Marile Căi Navigabile de Importanță Internațională (A.G.N.), semnat la Geneva pe data de 19 ianuarie 1996, conform Convenției de la Viena privind dreptul internațional al tratatelor din 23 mai 1969“, ne-a declarat Gheorghe Mardare. Potrivit acordului din 1996, caracteristicile tehnice ale Căii Navigabile Gdansk – Galați vor fi de cale navigabilă de tip E, clasa IV-VII. Asta înseamnă că trebuie să fie asigurate condițiile de navigație pentru nave cu dimensiuni de până la 85 m lungime, lățimea de 9,5 m și pescajul de la 2,5-2,8 m până la 4,5-5,5 m. Trebuie să fie asigurate condițiile de navigație 365 de zile pe an. Este estimată o capacitate de operare anuală a 5 milioane de tone de mărfuri transportate.
Util Galațiul ar deveni un important nod de transport naval
Principalul efect economic ar fi creşterea schimburilor economice pe relaţia nord-sud. Însă cel mai mult ar avea de câştigat Galaţiul, care devine un centru economic extrem de important în zonă, dar și un important nod al transportului naval de mărfuri în Europa de Est, având deja ieşire pe Dunăre spre Europa Centrală şi Canalul Rhin – Main – Dunăre și ieşire către Marea Neagră, Marea Mediterană şi Orientul Apropiat, la care s-ar adăuga prin Calea Navigabilă Gdansk–Galați și ieşire către Marea Baltică şi Marea Nordului. Dar nu s-ar dezvolta numai Portul Galați, ci și celelalte trei porturi de la Dunărea Maritimă, de la Tulcea, Brăila și Reni (Ucraina).
70% din finanțare ar putea veni de la Bruxelles
Finanţarea acestui proiect n-ar fi o problemă, din moment ce toate statele riverane ar avea de câştigat foarte mult. „Din punct de vedere comercial şi turistic, oraşe precum Varşovia, Gdansk, Lvov, Iaşi sau Galaţi, dar şi o mulţime de comunităţi mai mici, ar avea imens de câştigat”, spune Mardare. Potrivit acestuia, Calea Navigabilă îndeplinește condițiile impuse de Fondul European de Dezvoltare Regională, instrumentul Fonduri Structurale, Obiectivul 1, capitolul Coeziune, care se sprijină pe trei piloni Convergență, Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă, în cadrul căruia poate s-ar asigura 70% din finanțare, restul de 30% fiind fonduri asigurate de statele riverane, Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România.
