Ministrul Justitiei, Monica Macovei, si-a tinut promisiunea facuta in iunie anul trecut si a prezentat opiniei publice noul proiect privind controlul averilor si verificarea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor. „In clipa de fata, ceea ce avem Ð reglementarile privind controlul averilor Ð nu este suficient. In plus, nu exista nici un fel de mecanism de control pentru conflictele de interese si incompatibilitati”, a explicat ministrul Justitiei necesitatea conceperii unui nou proiect in acest domeniu atat de delicat. Macovei a argumentat si ideea apelarii la Administratia Nationala pentru Administrare Fiscala (ANAF) prin „puterile pe care deja le au cei de la ANAF, puterile din punct de vedere fiscal, de procedura fiscala, accesul lor la informatiile de taxe si impozite”.
Declaratii actualizate anual pana pe 31 mai
Prin noul proiect se instituie obligatia depunerii declaratiilor de avere de catre nu mai putin de 30 de categorii de persoane: de la seful statului, consilieri prezidentiali si consilieri de stat, la parlamentari, ministri, membrii Curtii de Conturi, judecatorii Curtii Constitutionale si membrii Consiliului Concurentei, Colegiului CNSAS, Consiliului Economic si Social, CNA, consiliilor de administratie ai SRR si SRTv. Obligatia declararii averii va reveni si altor persoane numite in functie de presedintele Romaniei, Parlament, Guvern si prim-ministru. Actualizarea declaratiilor devine obligatorie, potrivit proiectului, in fiecare an, pana la data de 31 mai.
Sumele nejustificate, impozitate dublu
Noul proiect de control al averilor prevede ca sumele si bunurile dobandite nejustificat sa se impoziteze dublu fata de cota stabilita prin lege pentru veniturile salariale. Acest lucru se poate face dupa intocmirea unui proces-verbal de catre inspectorul fiscal si dupa ce rezulta, din „datele sau indiciile temeinice aflate la dosar”, ca intre averea dobandita si cea declarata de o persoana, pe parcursul exercitarii functiei, exista diferente vadite si ca unele bunuri ori valori nu puteau fi dobandite din veniturile legale realizate. Pe de alta parte, incalcarea prevederilor privind justificarea averilor se va considera abatere disciplinara si se va sanctiona potrivit reglementarilor aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective. In acest sens, proiectul Ministerului Justitiei face trimitere si la alte acte normative, precum regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului, legea raspunderii ministeriale, legile referitoare la magistrati si la statutul alesilor locali. In cazul persoanelor eliberate din functii, acestea vor fi decazute, timp de trei ani, din dreptul de a mai exercita o demnitate publica sau o functie dintre cele pentru care exista obligativitatea depunerii declaratiilor de avere si interese.
Inchisoare pentru date false si amenzi pentru intarzieri
Persoanele obligate de lege sa depuna declaratii de avere si care, cu intentie, vor inainta astfel de documente care nu corespund adevarului vor fi pasibile de inchisoare intre 6 luni si 3 ani.
Aceeasi pedeapsa este prevazuta si pentru cei care fac afirmatii mincinoase cu privire la caracterul ilicit al bunurilor detinute de persoane cu functie de demnitate publica. Cu alte cuvinte, acela care, sa spunem, vrea sa se razbune pe un demnitar facand o sesizare mincinoasa va risca inchisoarea! Lucru valabil si pentru cei care vor produce sau ticlui probe mincinoase: dupa gratii de la 1 la 5 ani. Nedepunerea in termen a declaratiilor de avere si interese se va considera contraventie si se va sanctiona cu amenda de la 500 la 1.000 RON. In plus, in acest caz, se va declansa automat procedura de control a averii respectivei persoane.
Ceea ce inseamna ca, dupa adoptarea legii, demnitarii si functionarii publici vor fi mai atenti la invocarea motivului: „Am uitat!” Amenzi mai piperate sunt prevazute pentru netransmiterea in termen a datelor necesare verificarii averilor: intre 5.000 si 10.000 RON.
Control si dupa parasirea functiei
Daca proiectul Ministerului Justitiei se va transforma in lege fara modificari, averile demnitarilor vor putea fi verificate si la cinci ani de la incetarea mandatului sau parasirea functiei. In plus, procedura ar putea fi continuata si asupra mostenitorilor ori deschisa direct la adresa acestora, in termen de trei ani de la deschiderea succesiunii. Proiectul mai prevede si ca, dupa declansarea anchetei asupra averii unui demnitar sau functionar public, controlul sa se extinda imediat si asupra averii rudelor acestuia.
Se va infiinta Directia Nationala de Integritate
Controlul averilor, verificarea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor vor cadea in sarcina Directiei Nationale de Integritate, care se va infiinta in subordinea ANAF. Institutie publica cu personalitate juridica, directia va actiona independent de orice alta institutie publica sau privata si va fi condusa de un director general numit in functie prin ordin al presedintelui ANAF. Organizarea si functionarea directiei se vor stabili prin hotarare de guvern, iar numarul maxim de posturi va fi 200. Inspectorii financiari ai DNI vor avea acces la orice date, informatii, inscrisuri sau documente pe care le considera necesare, inclusiv la cele cu caracter financiar, fiscal, bancar, personal, confidentiale ori clasificate, cu respectarea obligatiilor legale. Autoritatile, institutiile sau societatile publice ori private vor fi obligate sa comunice datele cerute de inspectorul financiar in termen de maxim patru zile lucratoare.
Inspectorii financiari vor avea statut de functionari publici si personal contractual. „N-ai ce sa le faci, nu poti sa-i dai afara”, a spus ministrul Justitiei, referindu-se la posibilitatea ca acestia sa fie feriti de presiuni politice. „Daca le e frica, n-au ce sa caute acolo. Cui ii e frica sta acasa”, a mai apreciat Monica Macovei.
