UPDATE 13.40: Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Maior, va fi audiat de comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, în data de 12 iunie, a anunțat, luni, președintele comisiei, Mihai Fifor.
„Eu am primit o scrisoare din partea domnului ambasador Maior. (…) Am avut și o convorbire telefonică. Nu este secret. Am fost sunat marți de domnul ambasador care a spus că nu va fi în țară mai devreme de data de 12 (iunie — n.r.) și a solicitat ca audierea, pe care noi o dorim, să aibă loc pe data de 12. Membrii comisiei au fost de acord cu acest lucru", a precizat Fifor, la finalul ședinței de luni a comisiei de anchetă.
13.15: Chestorul Mihai Capră, fost secretar de stat în MAI, a afirmat că alegerile prezidențiale din 2009 nu au fost fraudate, potrivit Agerpres.
„Nicio legislație nu poate să dea o siguranță de sută la sută, dar eu nu cred că s-au fraudat alegerile. Este o părere pur personală. Pleacă de la o idee — nu vă ascund acum că la momentul respectiv eu îmi doream ca Traian Băsescu să câștige prezidențialele, dar nu-mi doream atât de mult încât să mă cred inamovibil pe funcție sau să-mi joc la ruletă libertatea. (…) Principala vulnerabilitate pe care noi am identificat-o era aceea a votului multiplu. I-am întrebat pe cei de la AEP dacă au posiblitatea să scaneze în timp real documentul de identitate al persoanelor care votează în special în secțiile speciale și în extensie în orice altă secție, ne-au spus că la momentul ăla nu. Înțeleg că acum problema este rezolvată. Mai sunt câteva chestiuni care țin și de decizie politică, așa că mă abțin să mă pronunț", a afirmat Capră, la audierea în comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009.
El a amintit că la data de 2 octombrie 2009 a fost numit în funcția de secretar de stat în MAI responsabil cu relația cu prefecturile. „Conform statutului, eram vicepreședinte al comisiei naționale de organizare a alegerilor și evident, fiind în această funcție de relații cu prefecturile care aveau un rol important în organizarea alegerilor, sigur că îmi revenea sarcina de a coordona aceste activități. (…) Prima acțiune pe care am avut-o în vedere a fost aceea de a instrui structurile MAI cu responsabilități și nu numai MAI, ci și ale AEP, INS în organizarea și buna desfășurare a scrutinului electoral. (…) Am identificat ca principală vulnerabilitate a alegerilor posiblitatea votului multiplu, având în vedere existența secțiilor speciale în care se putea vota, în care puteau vota cetățenii care nu erau în localitatea de domiciliu în ziua respectivă", a mai spus Mihai Capră.
El a precizat că, la finalul prezidențialelor, a participat la o analiză a celor două tururi ale alegerilor și a arătat, în context, că ar fi benefică depolitizarea funcțiilor prefecturale. „Am făcut o analiză a scrutinelor electorale împreună cu colegii de la AEP, am evidențiat disfuncționalitățile pe care le-am avut în procesul electoral. Nu le știu pe toate, dar principala vulnerabilitate pe care noi am avut-o atunci a fost tocmai aceasta a numirii președinților birourilor electorale, pentru că a dat naștere la multe discuții. Din păcate, asta este prevederea legală și poate ar fi bine ca pe viitor să se gândească un alt mod de numire a acestor persoane. Atât timp cât lista este întocmită de prefecți, din 2006 se tot încearcă depolitizarea funcției prefecturale, nu s-a reușit și nici nu se va reuși într-un viitor apropiat poate ar trebuie revăzută chestiunea asta. Atât timp cât prefecții fac această numire totdeauna vor exista suspiciuni să numirile nu sunt corecte. Legea prevede că persoanele respective trebuie să nu facă parte din formațiuni politice. Dar, sigur, dacă cu trei zile înainte și-a dat demisia din partid, el devine apolitic. (…) Nu au fost probleme deosebite cu președinții secțiilor de votare", a spus Mihai Capră.
11.24: Fosta preşedintă a AEP Ana Maria Pătru a trimis o scrisoare comisiei de anchetă, în care a anunțat că declină invitaţiala audieri, informează Agerpres.
„V-am distribuit scrisoarea doamnei Ana Maria Pătru. Declină prezenţa la lucrările comisiei şi ne trimite un document pe care vă rog să îl analizaţi şi o să discutăm ulterior”, i-a informat Mihai Fifor pe membrii comisiei.
Senatorul USR Mihai Goţiu a întrebat ce se poate face în cazul în care Ana Maria Pătru refuză să vină la audieri, Fifor spunând că la finalul şedinţei se va lua o decizie în acest sens. „Hotărârea spune foarte clar ce putem face, rugămintea mea este să ne uităm peste materialul trimis şi la finele şedinţei de azi discutăm şi luăm o decizie”, a precizat preşedintele Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009.
În scrisoarea adresată comisiei, Pătru a explicat motivul pentru care nu dorește să vină la audieri.
„Vreau să vă asigur de tot respectul pentru demersul dumneavoastră şi autoritatea Parlamentului, instituţie fundamentală a oricărei democraţii şi a oricărui stat de drept. Aprecierea mea este dublu motivată şi de faptul că plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor m-a votat în funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente în 2012 şi, din această postură, am colaborat foarte bine. Decizia mea este una îndelung cântărită şi are la bază exclusiv raţiuni de ordin personal. Din respect pentru dumneavoastră şi pentru instituţia Parlamentului aş vrea să vi le împărtăşesc", scrie Ana Maria Pătru în scrisoarea adresată comisiei, potrivit News.ro.
Ea aminteşte reţinerea ei de către DNA din decembrie 2016. „În fatidica zi a reţinerii, copilul meu m-a implorat cu lacrimi în ochi să vin seara acasă la el. Ştiind că nu am comis niciodată vreo ilegalitate cât timp m-am aflat în fruntea AEP, l-am asigurat că mă voi întoarce repede. Numai că Purgatoriul reprezentat de drumul spre libertate (…) a durat extrem de mult: mai bine de trei luni, fără respectarea drepturilor fundamentale", spune fosta şefă AEP.
Pătru susţine că familia ei a suferit, iar băiatul ei a intrat „într-o stare de depresie extrem de accentuată" din care încă nu şi-a revenit pe deplin, iar decizia de a nu veni la Parlament a fost luată ca urmare a rugăminţii fiului ei.
Ana Maria Pătru este prima persoană invitată la audieri care nu se prezintă.
Fostul candidat PSD la alegerile prezidențiale din 2009, Mircea Geoană, a afirmat, luni, că este un fapt inedit, de Cartea Recordurilor, că un ofițer acoperit, cum a fost Robert Turcescu, să modereze o dezbatere prezidențială. În acest context, el a acuzat o „operațiune deliberată” de influențare a rezultatului alegerilor.
10.50: Candidatul PSD la alegerile prezidenţiale din 2009, Mircea Geoană, a susţinut, luni, în faţa Comisiei de anchetă a acelui scrutin, că în 2008 a fost sunat de preşedintele Traian Băsescu, care i-ar fi spus că are o „dificultate” cu unul dintre candidaţii PSD pentru MAI, Cătălin Voicu, informează Mediafax.
„Nu am susţinut pe nimeni. Poate că pare uşor deplasat sau poate chiar naiv să crezi că atunci când introduci într-un partid politic democraţia internă… dar acest lucru este un lucru în care eu cred. În momentul în care am luat decizia de a intra la guvernare, eu am luat decizia ca la nivel de Comitet Executiv să votăm democratic colegii sau colegele care ne reprezintă în Guvern”, a răspuns Mircea Geoană.
El a arătat că votul în PSD a fost secret şi că a existat o campanie în interiorul partidului a celor doi candidaţi, Gabriel Oprea şi Cătălin Voicu. „Au existat două candidaturi. A fost un vot secret în interiorul partidului. Unul dintre colegi a câştigat, celălalt nu a câştigat. Ceea ce pot să spun este că am primit un telefon din partea preşedintelui Băsescu pentru a nu-l pune pe domnul Voicu ministru de Interne. Asta pot să vă spun. Au fost doi candidaţi, preşedintele momentului spunând că nu-l va numi pe celălalt candidat al nostru. A existat o conversaţie telefonică pe care preşedintele Băsescu a avut-o cu mine ca preşedinte de partid (…) A spus că are o dificultate cu unul dintre cei doi candidaţi", a mai spus Geoană.
Geoană a fost întrebat, luni, de către senatorul PSD Adrian Ţuţuianu, preşedinte al Comsiei SRI, dacă a fost avretizat de SPP că a fost urmărit în seara vizitei la Sorin Ovidiu Vântu. Geoană a răspuns negativ şi a apreciat că cei de la SPP şi-au făcut datoria.
Ulterior, el a revenit şi a precizat că renunţase la protecţia SPP. „În perioada campaniei am renunţat la protecţia SPP, am anunţat SPP”, a menţionat Geoană.
Mircea Geoană a declarat, luni dimineața, în fața comisiei parlamentare care anchetează alegerile prezidențiale din 2009, că vizita la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost folosită mai degrabă ca un pretext.
El a opinat că vizita sa la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost folosită mai degrabă ca un pretext şi că este mult mai interesant de aflat cine a avut interesul să urmărească un candidat la prezidenţiale.
„Cât de mult sau cât de puţin a contat vizita mea în seara de dinainte, e o chestiune subiectivă. Eu cred că a fost un pretext. Cred că este mai interesant de văzut cine stătea pe urmele unui candidat prezidenţial cu o noapte înainte, făcând astfel de poze, cred că e mai interesant din punctul meu de vedere pentru eventuale investigaţii…erau nişte jurnalişti bine intenţionaţi, erau alţii…", a mai spus Geoană.
Directorul STS, Marcel Opriș, fostul ministru Gabriel Oprea precum și politicienii Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Teodor Baconschi, Eugen Tomac sunt printre cei care sunt așteptați săptămâna aceasta ca să fie audiați de către Comisia parlamentară de anchetă pe marginea alegerilor prezidențiale din 2009, informează luni Agerpres.
Audierile de luni se vor relua, de la ora 9,00, cu fostul candidat la prezidențialele din 2009 Mircea Geoană, care a fost audiat și marți, 23 mai, mai bine de o oră, în aceeași zi cu fostul său șef de campanie, Viorel Hrebenciuc.
Președintele Comisiei de anchetă, Mihai Fifor a precizat săptămâna trecută că, după audierea lui Mircea Geoană, sunt așteptați la comisie secretarii de stat din Ministerul de Interne din 2009 — Mihai Capră, Marian Tutilescu, Dan Fătuloiu, alături de Ana Maria Pătru, fostă vicepreședintă a AEP.
Pentru marți, începând cu ora 14,00, parlamentarii i-au invitat pe Vasile Blaga, Marcel Opriș, directorul STS, Cătălin Predoiu — la vremea aceea ministru de Externe — și pe Eugen Tomac — cel care coordona Departamentul Românilor de Pretutindeni.
Miercuri sunt invitați la audieri Gabriel Oprea, Baconschi — ambasador la Paris, ambasadoarea de la Madrid, ambasadorii de la Chișinău, Roma, fostul primar al sectorului 2, Neculai Onțanu, și Anghel Iordănescu.
Comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile prezidențiale din 2009 s-a reunit pentru prima oară pe 22 mai, în urma unor dezvăluiri făcute de jurnalistul Dan Andronic referitoare la o întâlnire care a avut loc în noaptea alegerilor în casa lui Gabriel Oprea la care au participat personalități politice și șefi de instituții.
