Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, miercuri, că nu este necesară exhumarea pentru efectuarea unei noi expertize medico-legale în cazul Aurei Ion, în dosarul privind accidentul aviatic din Apuseni. Procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a spus că expertiza medico-legală poate fi refăcută şi pe baza documentelor deja întocmite.
„Efectuarea unei alte expertize nu presupune obligatoriu exhumarea cadavrului. Există posibilitatea ştiinţifică de a se face această expertiză şi pe baza actelor şi pe baza raportului vechi. Nu a fost întocmit un nou raport de expertiză în cauza respectivă”, a mai spus Tiberiu Niţu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit Mediafax.
Procurorii de la Parchetul instanţei supreme au dispus, în luna mai, o nouă expertiză medico-legală în cazul Aurei Ion, întrucât concluziile raportului de autopsie din 10 februarie nu au fost avizate de Comisia de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca.
În dosarul accidentului aviatic din Apuseni, în perioada 12-16 mai au fost audiaţi, în calitate de martori, opt controlori de trafic sol şi controlori de trafic aerian din cadrul ROMATSA SA. În aceeaşi perioadă au fost audiaţi şi doi angajaţi ai Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi unul al Institutului Medico-Militar, potrivit PICCJ.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Familia Aurei Ion s-a constituit parte civilă în dosar, nestabilind deocamdată suma pe care o va solicita ca daune morale, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt efectuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există "suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru".
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului şi au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgenţă, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.
În 11 februarie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.
În 17 februarie a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a trimis, în urma solicitării venite de la procurorii PICCJ, transcrierile convorbirilor purtate de personalul acestei instituţii, în timpul zborului aeronavei care s-a prăbuşit, la 20 ianuarie, în Munţii Apuseni.
Pe lângă transcrierea convorbirilor, procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au mai cerut de la ROMATSA şi documente referitoare la briefing-ul meteorologic al zborului, au arătat reprezentanţii Ministerului Public, într-un comunicat de presă transmis luni agenţiei MEDIAFAX.
De asemenea, anchetatorii au solicitat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale fişele de caz referitoare la accidentul aviatic şi procedura urmată de operatorii serviciului 112, de la sesizare şi până la închiderea cazului, potrivit metodologiilor, procedurilor operaţionale şi protocoalelor în vigoare.
Procurorii au trimis o cerere şi Ministerului Transporturilor, prin care solicită punerea la dispoziţie a raportului preliminar întocmit de inspectorii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS).
Conform sursei citate, în dosarul existent la PICCJ, în perioada 10 – 14 martie, au fost audiaţi mai mulţi martori, respectiv personal al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, precum şi ofiţeri de rang superior din cadrul Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General al Aviaţiei Civile.
Între 20 februarie şi 5 martie, alte peste 50 de persoane, între care angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, dar şi controlori de trafic aerian, au fost audiate în acelaşi dosar.
Potrivit reprezentanţilor Parchetului instanţei supreme, cele 50 de audieri au avut loc, concomitent, atât la Bucureşti, cât şi în judeţele Alba, Cluj, Mureş şi Bihor.
În acea perioadă, pe lângă angajaţii MAI şi MApN, au fost audiate, de către procurorii Secţiei parchetelor militare, persoane vătămate şi părţi civile, controlori de trafic aerian, persoane din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.
Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile arăta că un factor important care a dus la producerea accidentului din Apuseni a fost reprezentat de condiţiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.
