Instanţa Tribunalului Bucureşti a prezentat motivul pentru care preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu nu a fost încarcerat pentru 29 de zile. Baronul de la malul mării are cancer de prostată, cu risc ridicat, care necesită un tratament intensiv, arată Tribunalul Bucureşti în motivarea deciziei.
În acest context, Tribunalul Bucureşti a dispus, în 20 martie, măsura controlului judiciar în cazul lui Nicuşor Constantinescu, respingând propunerea procurorilor de arestare preventivă, în dosarul în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a împiedicat controale ale Curţii de Conturi la Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi a creat un prejudiciu de 30 milioane euro, prin faptul că nu a emis, respectiv prelungit certificate de urbanism şi autorizaţii de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două firme.
Citeşte şi: Şeful CJ Constanţa, denunţat pentru că a refuzat să emită acte
Pentru a dovedi că este foarte bolnav, Constantinescu a prezentat o scrisoare de la Spitalul din Stanford din data de 4.02.2014 prin care se arată că “a fost diagnosticat cu o afecţiune extrem de severă – cancer de prostată cu risc ridicat, care necesită terapie prin radiaţii şi terapie cu hormoni”. Totuşi, judecătorul admite în motivare că, din convorbirile telefonice prezentate de procurorii DNA în referat, reiese intenţia lui Nicuşor Constantinescu de a modifica anumite acte normative sau structuri de combatere a corupţiei. Relevante în acest sens, conform documentului citat, sunt discuţiile purtate de preşedintele CJ Constanţa cu persoane având diverse poziţii de autoritate, prin care încearcă să le determine pe acestea “să modifice legea privind incompatibilităţile funcţionarilor publici (legea ANI), să desfiinţeze Direcţia Naţională Anticorupţie sau să schimbe din funcţie unele persoane”.
Citeşte şi: UPDATE. Şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, plasat sub control judiciar
Magistratul Tribunalului Bucureşti mai arată în motivare că tendinţele “extrem de autoritare” care rezultă din interceptările telefonice ataşate la dosar, precum şi intenţia de a modifica anumite acte normative sau de a desfiinţa anumite structuri pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie “sunt de neacceptat din partea unei persoane care deţine calitatea de preşedinte al unui consiliu judeţean”.
