Peste 50 de persoane, membri ai grupului „Noii Golani” şi simpatizanţi ai acestuia, au participat miercuri seara, la kilometrul 0 din Piaţa Universităţii, Bucureşti, la comemorarea tinerilor decedaţi în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, din Chişinău. De altfel, organizaţia a organizat comemorari în 30 de oraşe din Republica Moldova şi România
La baza bornei din faţa Teatrului Naţional, pe un steag al României, organizatorii au aşezat pozele a trei dintre cei patru tineri a căror moarte se crede sau s-a demonstrat deja că a fost cauzată de loviturile aplicate de miliţia comunistă, mobilizată acum un an pentru a înăbuşi protestele postelectorale din capitala Republicii Moldova. Portretele lor au fost încadrate de câteva lumânări, care au pâlpâit minute bune în ciuda adierilor uşoare de vânt.
Cei de la „Noii Golani” au rostit rugăciunea „Tatăl nostru”, apoi au îndemnat participanţii să ţină un moment de reculegere. „Hristos a-nviat, Moldova a-nviat”, au fost cuvintele cu care unul dintre liderii „Noilor Golani”, George Simion, a încheiat comemorarea.
George s-a numărat printre românii care au avut de-a face cu restricţiile impuse acum un an de regimul condus de Vladimir Voronin. Împreună cu câţiva prieteni, a mers pe 26 martie la Chişinău pentru a sărbători Unirea Basarbiei cu România. Însă a fost reţinut de poliţie în aceeaşi zi, fără un motiv solid. „Mă duceam la prietenul meu de acolo, Eugen Rusu, când poliţiştii ne-au ridicat din faţa blocului, sub pretextul că se produsese un jaf în zonă şi că eram suspecţi. Erau îmbrăcaţi în civil. După aceea n-am mai auzit nimic de niciun furt. M-au dus în faţa unui judecător a doua zi. Aduseseră doi martori din Turcia. Unul zicea într-o română foarte stricată că am înjurat poliţia, altul că m-am bătut cu poliţia. Judecătorul mi-a dat o amendă, după care am fost preluat de serviciul lor de securitate şi dus până la graniţă”, îşi aminteşte George Simion.
Protestele ce au urmat alegerilor parlamentare din 5 aprilie, câştigate net de Partidul Comuniştilor, au făcut partidele liberale din Republica Moldova să nu cedeze şi să forţeze alegeri anticipate, în urma cărora coaliţia proocidentală din Legislativul moldovenesc a reuşit să formeze Guvernul. „Acum s-a schimbat atitudinea oamenilor faţă de tinerii moldoveni, faţă de clasa politică din ţară. Este o schimbare a noastră. Am vrut să fim mai liberi şi suntem mai liberi”, spune Nicolae Ţâbrigan, un tânăr moldovean în vârstă de 21 de ani, acum proaspăt cetăţean roman, student la sociologie la Bucureşti.
În urma manifestaţiilor de stradă de acum un an, la care au participat mii de tineri, sute de persoane au fost arestate, zeci s-au ales cu vânătăi după contrele cu poliţia, iar câţiva tineri au murit. Aceştia sunt Valeriu Boboc, Ion Ţâbuleac, Eugen Ţapu şi Maxim Canişev, toţi cu vârste în jur de 20 de ani. Cel mai mediatizat a fost cazul lui Valeriu Boboc. Tânărul de 23 de ani a fost găsit mort în noaptea dintre 7 şi 8 aprilie 2009, existând dovezi care arată că forţele de poliţie i-au aplicat loviturile fatale. Cazul este anchetat de Procuratura Generală, care audiază mai multe figuri cu putere de decizie la acea vreme, printre care fostul ministru de Interne.
