Un episod trecut, dar neclarificat, aruncă în continuare o umbră serioasă asupra preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară. După cum a relevat un articol publicat în presa olandeză și repus pe tapet, săptămâna trecută, de Realitatea TV, Mişu Negriţoiu, fostul consilier al lui Ion Iliescu, bănuit de legături cu Securitatea şi plecat cu scandal de la o mare bancă olandeză, a ajuns în atenţia presei străine pentru acuzații de corupţie și tranzacții suspecte cu țări aflate sub embargo.
Arbitrul pieței financiare din România se află în mâinile unui om asupra căruia planează suspiciuni grave, după cum a relevat presa olandeză. Potrivit ziarului Volkskrant, Mişu Negriţoiu, actualul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a plecat de la conducerea băncii ING după ce olandezii au aflat despre mai multe afaceri suspecte derulate în timpul mandatului său.
Mai mult, numele său a fost legat și de un scandal de proproţii internaţionale în condiţiile în care din ING România ar fi plecat, în timpul mandatului său de președinte, sume importante de bani către firme din Iran, țară supusă unor interdicții comerciale severe. Tranzacția s-ar fi făcut și cu ajutorul unor documente falsificate.
Scrisoarea către conducerea ING
O scrisoare publicată în presa olandeză dezvăluia o lume plină de corupţie, incompetenţă şi abuz de putere. Volkskrant, ziarul olandez care s-a ocupat îndeaproape de caz, merge chiar mai departe şi face referire la unele documente interne ale ING România pe care le-a consultat şi care fac referire la faptul că Negriţoiu ar fi curăţat constant departamentele de trezorerie ale băncii pentru a nu se afla despre tranzacţiile ilegale comise.
În aceste acţiuni ar fi fost implicat și un fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al băncii olandeze, Ralph Hammers. Din scrisoarea detaliată aflată în posesia cotidianului Volkskrant reiese ca ING Romania ar fi avut probleme serioase cauzate de managementul băncii. Autorul scrisorii este fostul economist-șef, Florin Cîţu, care, între anii 2006 şi 2011, a condus departamentul de piaţă financiară al ING şi care a abordat inclusiv problemele de integritate ale departamentului de trezorerie.
„Scrisoarea, trimisă conducerii ING, Băncii Olandeze şi Comisiei Europene, prezintă un număr mare de exemple de corupţie, incompetenţă, abuz de putere şi discriminare, care, după Cîţu, au fost în zadar raportate prin diferite canale oficiale ale ING“, scrie Volkskrant. „Biroul central al ING în România este de peste 15 ani afectat de probleme de integritate, acţiuni premeditate, afaceri la locul de muncă şi favoruri financiare pentru partenerii de afaceri ai directorului băncii, Mişu Negriţoiu. Nu are nici o importanţă dacă Ralph Hamers a fost implicat, a acoperit afacerile sau este luat peste picior. Totul a început când el era şef la Bucureşti. El trebuia ca atunci sau mai târziu să înceapă curăţenia, dar l-a susţinut întotdeauna pe Mişu Negriţoiu. În vara lui 2012 s-a aflat că ING are de plătit o amendă de 500 milioane de euro către Statele Unite, din cauza implicării în comerţul cu Iran şi Cuba. La baza cercetării americanilor au stat documente falsificate ale finanţării unei afaceri cu Iranul prin intermediul ING România, în 2003“, spune Florin Cîţu.
Mugur Isărescu a știut de problemele lui Negrițoiu
Surprinzător, în momentul nominalizării lui Negrițoiu la șefia ASF, în martie 2014, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că știa despre implicarea ING România în tranzacţiile ilegale cu Iranul. Și mai ales că această implicare a avut loc într-un moment în care președinte al ING România era Mișu Negrițoiu. Deși la acel moment Isărescu a declarat „nu întorc spatele la o asemenea problemă, este într-adevăr o problemă“, ulterior nu a mai comunicat ce a făcut concret pentru a clarifica implicarea lui Negrițoiul într-o afacere care a costat ING o amendă de 600 de milioane de dolari.
Iată ce scria Mediafax legat de acest subiect, pe 28 martie 2014:
„Bineînţeles că sunt informat. O asemenea informaţie este în special la Direcţia de Supraveghere şi apoi spre Oficiul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Se întâmplă şi la case mult mai mari. Nu fac un salt şi nu întorc spatele la o asemenea problemă, este într-adevăr o problemă, dar să o punem în dimensiunea ei, cam asta vreau să zic (…) Să nu fim mai catolici decât Papa“, a spus Isărescu, întrebat dacă ştia de implicarea sucursalei ING Bank din România, în perioada în care Mişu Negriţoiu era director general al băncii, în tranzacţiile ilegale cu Iranul pentru care mai mulţi angajaţi ai băncii au fost sancţionaţi şi banca a semnat o înţelegere cu autorităţile americane şi a plătit o amendă de peste 600 milioane de dolari.
Posibile legături cu Securitatea
CV-ul public al lui Mișu Negrițoiu vorbește de la sine de multe din suspiciunile enumerate și de presa olandeză. După absolvirea facultății, lucrează între anii 1973-1990 ca economist în comerțul exterior la ILEXIM, Arpimex și Ministerul Comerțului Exterior. Repartizat inițial la ILEXIM, o întreprindere care exporta mic mobilier și artizanat mai ales în Germania, a avut prilejul să călătorească în străinătate și a urmat în parale și dreptul la fără frecvență.
Transferat în cadrul Departamentului de analiză economică de la Ministerul Comerțului Exterior, a fost numit în anul 1982 ca înlocuitor temporar al șefului Agenției economice românești din New York, apoi al șefului Biroului comercial din Los Angeles. În anul 1984, devine atașat olimpic al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Los Angeles. După revenirea în țară, susține un examen de promovare pentru rangul de consilier II, după care obține o bursă GATT de patru luni la Geneva.
În anul 1985, este numit în funcția de director la întreprinderea Arpexim, care se ocupa cu exportul și importul de pielărie și încălțăminte (fosta fabrică de tabăcărie Dâmbovița), dar a fost înlocuit din funcția după o perioadă scurtă, apoi reinstalat imediat după 22 decembrie 1989 de comitetul revoluționar din întreprindere.
Întrebat de presă dacă a colaborat cu Securitatea, Mișu Negrițoiu a răspuns: „O, în nici un caz. I-au zis unii lui Voiculescu că toți cei care au lucrat în comerțul exterior ar fi colaborat cu Securitatea. Dar diferența e că numai el a ajuns miliardar“.
În mai 1997, demisionează din Parlament și trece în sectorul privat, la banca anglo-olandeză ING Barings, cu funcția de corporate finance manager. În anul 1999 este promovat ca vicepreședinte și director general adjunct al băncii ING România. La 1 august 2006, Mișu Negrițoiu a preluat poziția de director general al ING Bank România și de președinte al Comitetului pe Țară al ING România, grup financiar care include banca ING Bank România, compania de asigurări de viață și pensii ING Asigurări de Viață (Nederlanden), societatea de factoring ING Commercial Finance, societatea de leasing ING Lease și societatea de investiții imobiliare ING Real Estate Investment Management. Negrițoiu devine astfel primul bancher autohton care preia conducerea executivă a unei mari bănci cu acționar majoritar străin. În acel moment, ING era a patra bancă de pe piața din România după valoarea activelor, cu o cotă de piață de 6,3%.
ASF: Unic membru executiv?
Pe un tipar construit în perioada în care a condus cu mână forte ING România, spun unii angajaţi, Mişu Negriţoiu a încercat să preia puterea absolută şi în Autoritatea de Supraveghere Financiară. În acest sens, scrie presa, el a trimis un document oficial către Parlamentul României prin care cere nici mai mult nici mai puţin decât instalarea sa ca unic membru executiv al ASF. Cu alte cuvinte, Negriţoiu cerea negru pe alb să fie singurul care decide într-o instituţie formată din peste 500 de specialişti, deşi el este, probabil, singurul care nu are mare experienţă în anumite domenii-cheie.
Modestie
Pe de altă parte, asemenea altor oficiali cu trecut ceţos, Negriţoiu îşi construieşte o legendă de băiat sărac şi muncitor. „Am vândut ţuică şi mi-am cumpărat haine, altă posibilitate nu aveam“, îşi aminteşte preşedintele ASF şi al patrulea în topul celor mai admiraţi CEO din România, conform catalogului BUSINESS Magazin. „Familia mea de «chiaburi» era destul de hăituită şi nu avea bani, doar ceva produse. Am vândut ţuică şi am cumpărat haine, altfel nu aveam de unde. De la aceste haine, până la costumele Canali, Cornegliani sau Tom Ford pe care le port acum, a trecut mult“.
De când a devenit bancher, Mişu Negriţoiu a purtat costum şi cravată şi conduce maşini Mercedes „cât mai elegante“, dar alese după câteva criterii exacte: „Culori închise. Transmit eleganţă, sobrietate, siguranţă. Şi nu modelul cel mai scump (clasa S), ci unul mediu (E), care transmite moderaţie“, a declarat Mişu Negriţoiu într-un interviu, anterior acordat Business Magazin.
