Aeronavele fără pilot – aşa numitele drone – mai mici de 150 de kilograme nu vor mai putea zbura în România decât după o aprobare pe care operatorul trebuie să o ceară cu 45 de zile înainte, stabileşte un ordin al Ministerului Transporturilor (MT) care a intrat în vigoare pe 21 ianuarie. “Operarea aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord în spaţiul aerian naţional este permisă numai în zone de spaţiu aerian segregat temporar, înfiinţate, alocate şi activate conform reglementărilor în vigoare”, se arată în actul normativ.
O dronă care cântăreşte mai puţin de 150 de kilograme – deci şi aeromodelele folosite tot mai des în ultimul timp de firme specializate pentru filmări de la înălţime – poate fi utilizată doar dacă este înmatriculată ori deţine un certificat de identificare emis de Autoritatea Civilă Română şi un certificat de navigabilitate. De asemenea, operatorul care o dirijează de la sol trebuie să fie la rândul său certificat. Dacă aparatul depăşeşte 15 kilograme, mai are nevoie şi de un permis de zbor naţional emis de aceeaşi autoritate sau de autorităţile similare din alt stat.
Ca să nu existe nelămuriri printre cei vizaţi, MT specifică foarte clar că ordinul se aplică inclusiv aeromodelor şi aeronavelor fără pilot la bord de maximum un kilogram dacă au montate aparatură de filmare sau transmisie de date şi nu sunt operate într-o zonă deschisă, fără locuinţe.
„Miza este economică”
Ministerul Transporturilor a invocat necesitatea unor reglementări în acest domeniu prin faptul că la nivelul Uniunii Europene sunt în desfăşurare deja demersuri pentru reglementarea dronelor care vor intra în vigoare până în 2016. UE este însă preocupată de aparatele de peste 150 de kilograme, în timp ce România va reglementa la nivel naţional pe cele sub această greutate. “Prin acest proiect de ordin se reglementează condiţiile în care va putea fi autorizată operarea temporară a aeronavelor civile fără pilot la bord în spaţiul aerian naţional, astfel încât să nu fie afectată siguranţa aviaţiei”, se specifică în referat.
Ordinul afectează direct tot mai numeroasele firme care s-au specializat în servicii de fotografiere şi filmare din aer cu ajutorul acestor drone. “Miza e clar economică. De exemplu, serviciile de fotogrametrie (realizarea unei hărţi – n.r.) efectuate de aviaţia utilitară costă de la 50.000 de euro, pentru acoperirea unui un oraş. Noi facem acelaşi serviciu pentru numai 5.000 de euro. Singura justificare a ordinului este de a elimina concurenţa de pe piaţă”, a declarat Mihai Dragu, de la Fae Drones, lider pe piaţa românească de profil.
Acesta consideră că Ministerul Transporturilor şi-a depăşit atribuţiile. “De ce îmi limitează acest minister dreptul de a monta o cameră de filmat pe o dronă? Există legi în vigoare care reglementează deja dreptul la intimitate sau zonele de securitate, nu asta e treaba Transporturilor”, a acuzat acesta.
Mihai Dragu este şi intructor pentru operatorii de drone şi susţine că aceste aparate nu ajung la mai mult de 200 de metri, deci nu sunt nici un pericol pentru aviaţie. “Înălţimea ideeală de filmare e de 100 de metri, pentru a ieşi detalii de calitate. Mai mult, niciodată, până acum, nici unde în lume, nu a existat vreo dronă care să se ciocnească de un avion”, a menţionat reprezentantul Fae Drones.
Mihai Dragu susţine că obligaţia de a solicita o autorizaţie cu 45 de zile înainte e absurdă, pentru că există riscul ca, de exemplu, în ziua în care vrei să zbori să plouă şi acest lucru să nu mai fie posibil.
