Mai multe tezaure din dosarul celor cinci monede dacice recuperate recent de autorităţile române sunt căutate, în continuare, prin Interpol, informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), potrivit Mediafax.
Potrivit sursei citate, sunt urmărite astfel în continuare, prin Interpol, un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 31 piese, un tezaur de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 700 piese, cinci scuturi regale din fier, două table din bronz cuprinzând legile oraşului roman Troesmis (Dobrogea), 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.
Citeşte şi Cum a fost prins hoţul artefactelor din situl arheologic Sarmisegetuza Regia
Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, un lot de cinci monede dacice din aur de tip Koson, precum şi 14 piese de podoabă dacice, din argint, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o asociaţie infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin Interpol. Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la o casă de licitaţii din Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Lotul monetar a fost predat reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din Munchen, urmând a fi depus în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, precizează PICCJ.
Conform experţilor, cele cinci monede dacice, din aur, recuperate recent din Germania, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a. C.). Dintre acestea, două aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44-29 î.Hr. Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice de argint, databile în secolul I a.C., conţine o brăţară simplă, decorată cu capete stilizate de şerpi, pandantive, cercei şi verigi cu capetele răsucite.
Citeşte şi De ce a devenit tezaurul României de la Moscova o himeră
Operaţiunea de recuperare, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o premieră, fiind prima operaţiune de repatriere de la o importantă casă de licitaţii din Germania, a unor piese aparţinând Patrimoniului Cultural al României.
Urmărirea penală în acest caz este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din Direcţia de Investigaţii Criminale a Poliţiei Române şi inspectoratele de poliţie ale judeţelor Alba şi Hunedoara.
