Pe cele două porţi aeriene ale Capitalei, Otopeni și Băneasa, traficul aerian a crescut cu 16,5% în primele opt luni ale anului în curs faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014.
Peste şapte milioane de pasageri au utilizat aeroporturile Henri Coandă şi Aurel Vlaicu în perioada ianuarie-august a acestui an, a anunţat ieri Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Mai exact, 7.141.740 pasageri și 79.660 mișcări de aeronave (aterizări și decolări). „Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 7.138.426 de pasageri şi 71.236 mişcări de aeronave. Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în perioada ianuarie-august 2016 a înregistrat o creştere de 16,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 10 milioane de pasageri în întreg anul 2016“, se arată în comunicatul dat publicităţii de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
Făcând un calcul simplu, rezultă că Aeroportul Băneasa a fost utilizat în opt luni de zile de 3.314 pasageri. Tot din cifrele CNAB rezultă că pe pista acestui aeroport au avut loc 8.424 de aterizări sau decolări, în acelaşi interval. Cu alte cuvinte, mai multe avioane decât pasageri, deoarece multe aeronave vin doar cu membrii echipajului, fără călători, și pot ateriza și decola de mai multe ori în aceeași zi.
Totuşi, în ceea ce priveşte traficul, el a urmat o tendinţă ascendentă şi la Băneasa. „România liberă” a arătat, la finele lunii iulie, că în primele şase luni ale anului aici s-a înregistrat o medie de 12,5 pasageri pe zi. Ei bine, în opt luni, media zilnică este de 13,8 călători, ceea ce înseamnă o creştere de 11,04%.
CITEȘTE și Băneasa, aeroportul cu 12 pasageri pe zi
În condiţiile în care la Băneasa bate vântul, iar în unele zile pasagerii pot fi număraţi pe degete, Aeroportul Henri Coandă Otopeni devine din ce în ce mai aglomerat, iar autorităţile nu au mai făcut nimic în ultimii ani pentru a extinde aerogara sau a construi un terminal nou. La intrarea în ţară, cozile la verificarea documentelor de către Poliţia de Frontieră au devenit deja insuportabile.
În lipsa unor investiţii în extinderea fizică a aerogării, oficialii CNAB încearcă să recurgă la o dezvoltare intensivă, utilizând mai bine spaţiul existent. În ultima perioadă, numărul ghişeelor de control a fost mărit, însă chiar şi aşa ele sunt insuficiente, iar cozile au devenit o constantă, indiferent de oră.
Cursele low-cost s-au mutat la Otopeni
În ultimul an în care aici au operat cursele low-cost, şi anume 2010, Aeroportul Băneasa a avut un număr-record de pasageri – peste două milioane. Apoi, fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a decis mutarea companiilor low-cost la Otopeni şi transformarea Aerogării Băneasa în una de business. Decizia propriu-zisă a fost luată însă în mandatul Ancăi Boagiu.
De-a lungul ultimelor decenii, nu puține fuseseră presiunile dezvoltatorilor imobiliari de a închide Aeroportul Băneasa. Și asta pentru că numeroase „VIP-uri“ își făcuseră vile în imediata apropiere a pistei și erau deranjate de zgomotul avioanelor. Redeschiderea micului aeroport bucureştean pentru curse aviatice comerciale va deveni în curând de actualitate, în condiţiile în care traficul pe Henri Coandă continuă să crească exponenţial. Aşa că locatarii vilelor de lux din nordul Bucureştilor vor fi nevoiţi să se obişnuiască din nou cu zgomotul aeronavelor Boeing 737. Şi nu ar fi nimic antieuropean, atâta vreme cât există aeroporturi situate în inima marilor metropole. Cele mai bune exemple în acest sens sunt singurul aeroport din Lisabona, dar şi mai cochetul London City Airport.