Guvernul, mamele si sugarii
Guvernul ar putea plafona la trei salarii medii pe economie indemnizatiile pentru cresterea copiilor. Lavinia Sandru, autoarea noii forme a Legii mamelor, crede ca aceasta limita, de circa 1.000 euro pe luna, este "decenta", echivaland cu salariul unui parlamentar.
Pe de alta parte insa, expertii in politici publice ataca Legea mamelor, care ofera cele mai lungi concedii postnatale platite din UE. "N-am inteles ce urmareste aceasta lege. Sa umple portofelul mamei? Sa stea mama cu copilul, pentru a-i face educatie, desi educatia nu se poate face la un an-doi? Sau, pur si simplu, legea vrea sa mai dea «niste boabe» la popor?", se intreaba Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. El spune ca, daca jumatate din banii alocati mamelor ar fi fost investiti intr-un sistem modern de ingrijire a copilului, statul ar fi rezolvat criza locurilor din gradinite, iar mamele s-ar fi putut intoarce fara grija la munca. Lavinia sandru recunoaste ca nici Germania, o superputere a UE, nu acorda mamelor concedii precum cele oferite romancelor. Legea romaneasca a mamelor este "cea mai buna din UE", subliniaza sandru, aratand ca mamele din Romania n-ar avea unde sa-si lase copiii daca li s-ar micsora concediul, deoarece "noi avem o problema cu cresele".
» Expertii in politici publice recomanda folosirea banilor care acum ajung in portofelele femeilor pentru constructia de crese moderne unde sa fie ingrijiti sugarii.
Guvernul stabileste astazi forma finala de limitare a indemnizatiilor acordate mamelor in primii doi ani de crestere a copiilor, una dintre variantele avansate de noul ministru al Muncii, Marian Sarbu, fiind plafonarea acestor venituri la trei salarii medii pe economie. Desi numeroase femei insarcinate sau mame de sugari au amenintat cu proteste, in toata tara, autoarea noii forme a Legii mamelor, Lavinia sandru, considera ca limitarea indemnizatiilor la trei salarii medii nu reprezinta o drama, intrucat acest plafon este o "limita decenta". "Limita ar fi de 1.000 de euro pe luna, adica echivalentul unui salariu de parlamentar. Grav ar fi daca legea n-ar fi aplicata", arata Lavinia Sandru. Ea spune ca la elaborarea legii s-a consultat permanent cu actualul ministru al Muncii, care a sprijinit in Parlament actul normativ, insa acum populatia trebuie sa tina cont de criza financiara. Daca initiatoarea actului normativ este optimista cu privire la acordarea indemnizatiilor majorate, specialistii in politici publice nu inteleg ce urmareste, de fapt, Legea mamelor, pe care o considera "o pomana" esalonata pe o perioada mult prea mare de timp si care, la un moment dat, "ar trebui anulata".
"N-am inteles ce urmareste aceasta lege. Sa umple portofelul mamei? Sa stea mama cu copilul, pentru a-i face educatie, desi educatia nu se poate face la un an-doi de zile? Sau, pur si simplu, legea vrea sa mai dea «niste boabe» la popor? Discutam cu o doamna din Germania care imi spunea ca ar fi incantata daca ar putea sta in concediu timp de doi ani, cu 85% din salariu", marturiseste Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice (IPP). Expertul sustine ca, la fel cum Legea "Corn si Lapte" va trebui abrogata intr-o buna zi – cand se vor face niste masuratori si se va vedea ca elevii nu mai sunt subnutriti –, asa s-ar putea intampla si cu actuala Lege a mamelor, care acorda cele mai mari concedii pentru cresterea copilului din toata Europa. "Daca somajul va ajunge, de pilda, la 20%, ne putem intreba de ce sa mai stimulam nasterile, daca impulsionarea nasterilor ar fi adevaratul scop al legii in cauza", puncteaza Adrian Moraru. Expertul mai arata ca, daca jumatate din indemnizatiile acordate mamelor ar fi putut fi folosite pentru constructia de crese moderne, concediile postnatale s-ar fi redus, iar Romania si-ar fi rezolvat definitiv problema locurilor in gradinite. "Jumatate din toti banii acestia ar fi trebuit investiti in crese si gradinite, intr-un sistem de crestere a copilului. Ieseam mai ieftin daca noi construiam acest sistem, chiar daca ar fi trebuit sa aducem ingrijitoare din China sau din Germania. Asa, banii se dau in continuare si noi nu rezolvam problema", conchide Moraru.
In prezent, mamele salariate aflate in concediu postnatal primesc, lunar, 600 de lei, la care se adauga 200 de lei alocatia copilului. Conform noii forme a Legii mamelor, de la 1 ianuarie 2009 ele ar fi urmat sa incaseze indemnizatii lunare echivalente cu 85% din media veniturilor dintr-un an, dar nu mai putin de 600 de lei. Cazul unei mame din Dambovita, de profesie notar, care ar fi putut incasa, potrivit veniturilor anuale declarate, o indemnizatie de 280 de milioane de lei vechi pe luna, a aprins becul rosu la Guvern. Expertii Ministerului Muncii au calculat ca 20.000 de mame au inregistrat venituri mai mari decat salariul mediu pe economie si vor beneficia de majorari substantiale ale indemnizatiei de crestere a copilului ca urmare a aplicarii noii legi. In asemenea conditii, efortul bugetar s-ar dubla, iar statul ar plati mamelor indemnizatii de circa 2,6 miliarde lei in total.
Beneficii
» Surprinzatoarea Romanie
Romania, o tara mult mai saraca in comparatie cu superputerile europene, isi permite sa acorde concedii postnatale platite de 24 de luni sau de 36 de luni (in cazul copiilor cu handicap). Lavinia Sandru recunoaste ca legea romaneasca a mamelor este "cea mai buna din UE", in conditiile in care nici Germania, care aloca 4 miliarde de euro pe an pentru sustinerea familiei, nu acorda mamelor concedii mai lungi de un an. sandru mai arata ca mamele din Romania n-ar avea unde sa-si lase copiii, daca ar avea concedii mai scurte, deoarece "noi avem o problema cu cresele". Potrivit Realitatea TV, in Franta, concediul platit este de numai 16 saptamani, iar valoarea indemnizatiei este egala cu venitul obtinut in ultimele 12 luni. In Suedia, mamele au 16 luni de concediu platit, fiind remunerate cu 80% din salariu. In Estonia, concediul platit este de 140 de zile, iar mamele au o indemnizatie egala cu venitul din ultimele 12 luni. In Belgia, mamele primesc timp de 15 saptamani 82% din venit. In Italia, indemnizatia ajunge la 80% din venit si se acorda timp de 22 de saptamani, dintre care doua inainte de nastere.
