Preşedintele Klaus Iohannis consideră că preluarea de către România a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) reprezintă o recunoaştere oficială a progreselor şi rezultatelor remarcabile obţinute de ţara noastră, în ultimul deceniu, în privinţa cunoaşterii, asumării şi transmiterii lecţiei Holocaustului.
„Astăzi este o zi specială pentru statul român şi pentru devenirea sa democratică. Preluarea oficială a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului de către România nu este doar un moment extrem de onorant, ci şi un bun prilej pentru a demonstra că statul român este pregătit să reitereze angajamentul ferm pe drumul asumării trecutului, comemorării şi onorării memoriei victimelor Holocaustului. Acest eveniment de o importanţă deosebită pentru parcursul democratic al României este o recunoaşte oficială a progreselor şi rezultatelor remarcabile obţinute de România în ultimul deceniu în privinţa cunoaşterii, asumării şi transmiterii lecţiei Holocaustului”, se arată în mesajul transmis marţi de Iohannis, cu prilejul preluării preşedinţiei IHRA de către România şi citat de Agerpres.
În mesajul care a fost citit la ceremonia desfăşurată la sediul Ambasadei României la Berlin de consilierul prezidenţial Laurenţiu Ştefan, se precizează că România este membru cu drepturi depline al IHRA începând din 2004 şi de atunci a înregistrat reuşite concrete, care atestă pe deplin pregătirea ţării noastre pentru exercitarea acestui mandat: construirea la Bucureşti a Memorialului Holocaustului, monument inaugurat în 2009; instituirea, prin lege, începând cu 2004, a unei zile naţionale de comemorare a victimelor Holocaustului; introducerea unui curs şi a unui manual pentru liceu dedicate Holocaustului; înfiinţarea unei agenţii guvernamentale specializate în cercetarea şi comemorarea Holocaustului; deschiderea arhivelor Holocaustului pentru ca documentele privind genocidul evreiesc să fie la dispoziţia tuturor celor interesaţi; adoptarea unei legislaţii speciale privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
„Toate aceste rezultate nu s-au obţinut nici uşor şi nici repede. A fost nevoie de un proces complex şi dificil, de un efort remarcabil, dar care a dat rezultate foarte bune şi care a dovedit că elitele noastre şi societatea românească au înţeles în final importanţa unui astfel de demers. Astfel, astăzi, în 2016, putem spune că suntem suficient de vigilenţi şi pregătiţi pentru anihilarea oricăror forme incipiente de ură, discriminare şi insultare a memoriei victimelor. Din aceste considerente, România este acum un exemplu de bune practici la nivel european şi nu numai, un loc în care cultivarea şi apărarea memoriei victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului reprezintă un proces continuu şi o cale pentru educaţie în societate”, se mai arată în mesaj.
Şeful statului subliniază că preluarea preşedinţiei IHRA de către România are loc „într-un context extrem de complicat şi fragil atât la nivel european, cât şi internaţional, un context care generează incertitudini, divergenţe şi tensiuni şi care pune la încercare capacitatea statelor de a răspunde provocărilor”.
Creşterea alarmantă a antisemitismului, a intensităţii discursului urii, a manifestărilor de xenofobie şi intoleranţă, a atentatelor teroriste menite să provoace haos, distrugere şi să instaleze nesiguranţă în rândul cetăţenilor şi teama de reacţie la nivelul societăţilor reprezintă situaţii care necesită un răspuns imediat şi pe măsură din partea statelor democratice, spune preşedintele.
„Actuala criză a migraţiei arată clar nevoia urgentă de cooperare pentru combaterea tuturor comportamentelor care instigă la xenofobie, la ură, la diviziune pe criterii religioase, etnice sau rasiale. Avem nevoie în continuare de iniţiative convergente pentru a putea descuraja aceste comportamente şi pentru a avansa programe educaţionale, culturale şi de cercetare menite a combate aceste forme extremiste, prin crearea unei reţele de legături funcţionale. Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului este o structură care poate oferi răspunsuri concludente la aceste provocări”, menţionează Iohannis.
Printre priorităţile mandatului României se află: implicarea tuturor segmentelor din societate, în special prin media şi social media, în combaterea antisemitismului, rasismului şi xenofobiei şi deschiderea unui dialog în vederea consolidării educaţiei şi promovării cercetării academice în domeniul Holocaustului.
„Totodată, în cadrul celor două sesiuni plenare pe care România le va găzdui, la Bucureşti şi Iaşi, vrem să impulsionăm colaborarea între instituţiile statului şi societatea civilă, precum şi cooperarea la nivel internaţional în privinţa politicilor de combatere a manifestărilor antisemite, rasiste şi xenofobe. În acelaşi timp, dorim să transmitem un mesaj ferm despre importanţa educaţiei şi cercetării în domeniul Holocaustului, care reprezintă antidotul potrivit pentru a anihila sfidările iminente şi pentru a securiza pacea şi stabilitatea viitorului ţărilor noastre”, a subliniat şeful statului.
Potrivit acestuia, sprijinul celor implicaţi în susţinerea României pentru preluarea preşedinţiei IHRA „demonstrează validare şi încredere în capacităţile ţării noastre de a duce mai departe eforturile comune”.
