» Potrivit anexei, Romania nu a atins cel putin patru dintre obiectivele impuse de Bruxelles.
» Comisia Europeana pune la indoiala "standardele etice" ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si isi exprima "ingrijorarea" ca in Romania se recruteaza mai multi judecatori decat procurori.
Comisia Europeana (CE) publica astazi rapoartele bianuale despre progresele realizate de Romania si Bulgaria in domeniul justitiei si pentru prima oara cele doua tari nu mai sunt tratate in mod identic. In documentul principal, cel care expune concluziile politice ale etapei actuale a monitorizarii, Romania este incurajata, desi sunt inca subliniate deficiente in functionarea justitiei, in vreme ce Bulgaria e criticata foarte sever. Pentru multi observatori, insa, mult mai interesanta decat concluziile politice este anexa tehnica a rapoartelor, care detaliaza observatiile in legatura cu reperele (benchmarks) impuse celor doua tari. In cazul Romaniei, unde reperele sunt in numar de patru, concluziile tehnice apar mult mai nuantate decat cele politice. Astfel, in cadrul reperului nr. 1, care cerea ca Romania sa asigure transparenta functionarii justitiei, Comisia remarca faptul ca s-a imbunatatit accesul la justitie, dar ca exista inca multe deficiente. E criticata tentativa Parlamentului de a modifica Codul de Procedura Penala, prin care Legislativul a introdus texte de lege favorabile celor suspectati de coruptie, subliniindu-se ca ramane incert ce se va intampla cu astfel de amendamente. In privinta personalului si a recrutarilor in justitie, e calificat drept "ingrijorator" faptul ca se recruteaza mai multi judecatori decat procurori. Este apreciat faptul ca s-au alocat resurse suficiente Consiliului Superior al Magistraturii, dar sunt puse la indoiala "standardele etice ale membrilor lui".
In cadrul reperului nr. 2 este analizata functionarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Legea a fost adoptata in mai 2007, insa raportul Comisiei estimeaza ca unele articole din lege impiedica ANI sa functioneze cum trebuie, de pilda, faptul ca anchetele preliminare trebuie incheiate in 30 de zile. E pus in evidenta faptul ca "salariile anchetatorilor nu-i vor atrage pe cei mai straluciti candidati" si ca primele investigatii au fost initiate pe baza informatiilor din presa. Reperul nr. 3 analizeaza functionarea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si felul in care sunt continuate anchetele in cazurile de inalta coruptie. E deplans faptul ca de multe ori, in ciuda insistentelor procurorilor, sentintele continua sa fie minime. In sfarsit, reperul nr. 4 analizeaza masurile luate pe mai departe de catre Guvern pentru combaterea coruptiei. Se recunoaste ca va fi nevoie de "o schimbare culturala" inainte de a obtine re-zultate aici, dar se arata ca, in acelasi timp, aceasta schimbare culturala nu pare a atinge "autoritatile din sectorul medicinii si din cel al sanatatii, care pretind ca la ei nu exista coruptie pentru ca nu sunt plangeri in acest sens".
Comisia Europeana foloseste, pe langa propriile resurse, si avizele unor experti independenti. Acestia furnizeaza un raport de misiune care e folosit la redactarea evaluarii oficiale finale. Unele din aceste evaluari externe sunt mult mai dure in concluziile lor decat o poate suporta retorica oficiala a UE. Asa a fost raportul comandat in toamna trecuta de catre Comisie procurorului belgian Willem de Pauw, de la Curtea de Apel din Gand. Acesta scria negru pe alb ca in Romania "intreaga clasa politica se opune reformelor anticoruptie". Juristul belgian nu afirma numai ca Romania e o tara corupta, ci si ca Romania de fapt chiar regreseaza. "In loc sa faca progrese in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania regreseaza pe toate fronturile", spunea documentul, neretinut de catre Comisia Europeana, care il comandase.
Campioana la fraude
Romania este tara care a descoperit anul trecut cele mai multe cazuri de nereguli in folosirea fondurilor europene dintre toate statele UE pe care le-a notificat CE. Din cele 14,3 milioane euro, valoarea neregulilor contabilizate in 2007, prin investigarea executiei unor proiecte totalizand 1,98 miliarde de euro, mai sunt de recuperat 5,7 milioane euro, sustine Departamentul Antifrauda al Guvernului de la Bucuresti (DLAF). Potrivit Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF), in Romania se inregistrau 20 de cazuri de fraude la sfarsitul anului 2007, din care cinci in domeniul agriculturii, unul in cel al tigarilor si 14 in materie de ajutor extern. Expertii europeni au mai constatat ca autoritatile romane au transmis la Bruxelles, anul trecut, 164 de notificari din 332, mai precis circa 50% din totalul raportarilor. DLAF sustine insa ca impactul financiar al neregulilor a scazut fata de anul trecut de la 1,3% la 0,7%.
