Românii suferă de ipocrizie socială, apreciază sociologii. În cel mai recent sondaj realizat la cererea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNDC), 60% dintre români susţin că nu există discriminare între femei şi bărbaţi, dar 58% dintre respondenţi recunosc că femeile sunt discriminate la locul de muncă, iar jumătate dintre persoanele chestionate spun că femeile sunt discriminate în gospodărie.
În continuare, categoriile cele mai discriminate sunt: persoanele infectate cu HIV/SIDA (în foarte mare măsură-22%), homosexualii (în foarte mare măsură, 18%), persoanele cu dizabilităţi, cerşetorii şi oamenii fără adăpost (în foarte mare măsură- 17%), oamenii săraci (în foarte mare măsură-15%) şi romii (în foarte mare măsură-14%).
Se păstrează trendul privind categoriile marginalizate în societate: homosexualii, romii şi persoanele cu disabilităţi, însă se remarcă o uşoară scădere în percepţia negativă pe care o au românii despre romi, ceea ce este „îmbucurător”, a precizat, pentru România liberă, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos.
51% dintre intervievaţi au indicat discriminarea ca fiind una dintre problemele actuale ale societăţii noastre şi 53% dintre respondenţi apreciază că situaţia economică a amplificat fenomenul discriminării într-o oarecare şi mare măsură.
„Pentru mine, relevant a fost că peste 50% dintre persoanele intervievate au indicat criza economică drept o sursă de discriminare, lucru care întăreşte ideea că perioadele de criză conduc la percepţia intensificării discriminării”, a punctat, pentru România liberă, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos.
Egalitatea între sexe: „Este evident că femeile sunt discriminate”
În proporţie de 60%, respondenţii susţin că nu există discriminare între femei şi bărbaţi. Totuşi, 58% dintre intervievaţi recunosc că femeile sunt discriminate la locul de muncă şi când vine vorba de ocuparea poziţiilor de conducere, 46% dintre respondenţi susţin că femeile sunt discriminate în societate, iar jumătate dintre respondenţi indică dscriminarea în gospodărie. De asemenea, în ciuda faptul că mai bine de jumătate dintre respondenţi consideră că există egalitate între sexe, o treime spune că „Bărbatul este capul familiei”.
De asemenea, femeile care se simt în mai mare măsură discriminate sunt cele educate, cu studii superioare şi venituri peste 2500 lei pe lună. Totuşi, acestea au reprezentat o proporţie destul de mică în eşantion (47% dintre respondenţi sunt fără liceu, 35% au absolvit un liceu sau o şcoală postliceală şi numai 18% au o diplomă de licenţă).
„Le este ruşine să-şi recunoască ignoranţa şi au răspuns formal; au auzit de la televizor sau de la şcoală că dă bine să spui că există egalitate. Vorbim de un mimetism al răspunsurilor, pentru că, prin canalele de comunicare, sunt trasnmise valorile formale. Proporţia celor care cred că există discriminare între femei şi bărbaţi este mult mai mare. Este evident că femeile sunt discriminate”, explică sociologul Marius Pieleanu, pentru România liberă, rezultatele contradictorii ale sondajului.
Sub 20% dintre repondenţi susţin că homosexualii nu sunt discriminaţi în România, dar jumătate dintre ei nu ar sta cu un gay la masă
Numai 17% dintre respondenţi cred că minorităţile sexuale sunt discriminate într-o foarte mare măsură şi 24% în mare măsură în România şi 18% susţin că homosexualii nu sunt deloc discriminaţi în România. Totuşi, 31% dintre respondenţi spun că nu s-ar simţi deloc confortabil şi 30% puţin confortabil în prezenţa unei persoane homosexuale, iar 63% dintre intervievaţi spun că i-ar deranja foarte mult dacă o persoană de acelaşi sex le-ar face avansuri, în timp ce 54% spun că nu ar lua niciodată masa cu un homosexual.
De asemenea, românii se declară, în proporţie de 48%, foarte deranjaţi dacă ar afla că un membru al familiei lor este gay, iar 40% s-ar simţi foarte deranjaţi dacă copiii lor ar învăţa de la un profesor homosexual.
Caracterizare: Romii sunt „uniţi”,” leneşi” şi „agresivi”
14% dintre intervievaţi au indicat că romii sunt discriminaţi într-o foarte mare măsură, 34% cred că romii sunt discriminaţi într-o mare măsură, iar 4% cred că această minoritate nu este discriminată deloc.
Totuşi, în ciuda procentului mic de persoane care arată că romii sunt discriminaţi foarte mult în România, 31% dintre respondenţi consideră că, după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, discriminarea faţă de persoanele de etnie romă a crescut.
Fenomenul este explicabil, explică sociologul Marius Pieleanu, întrucât actele lor deviante au fost mai mediatizate şi, astfel, s-a creat o reacţie de respingere la nivelul societăţii.
Pe de altă parte, preşedintele CNCD a subliniat că se remarcă o uşoară scădere în percepţia negativă pe care o au românii despre romi, ceea ce este „îmbucurător”.
Rugaţi să indice calităţi şi defecte pentru minoritatea romă, românii au vorbit despre faptul că romii sunt uniţi (în proporţie de 64%), dar şi leneşi (46% dintre respondenţi consideră acest lucru) şi agresivi (în proporţie de 45%).
„Romii sunt în continuare discriminaţi când vine vorba de educaţie, angajare şi servicii medicale, însă nu există diferenţe semnificative faţă de alte studii”, a punctat coordonatorul departamentului de Drepturile Omului din cadrul Romani CRISS, Marian Mandache.
Mandache a explicat că Romani CRISS încearcă să schimbe mentalitatea românilor prin campanii de informare şi prin împiedicarea segregării, mai ales la şcoală, pentru că se produce o distanţă socială.
În opinia lui Csaba Asztalos, „este îngrijorător şi periculos” că un număr mare de intervievaţi vorbeşte despre agresivitatea romilor. Totuşi, agresivitatea de care vorbesc respondenţii când se referă la romi este „consecinţa firească a ostracizării istorice”, a explicat Marius Pieleanu. Această agresivitate poate fi dezamorsată prin integrarea lor în societate, a mai precizat sociologul.
O treime dintre români cred că suntem un popor tolerant
„Una dintre marile probleme ale României este negarea discriminării, chiar dacă ea este evidentă. Nu ştim ce înseamnă egalitatea dintre femei şi bărbaţi. Femeile sunt văzute în continuare în roluri tradiţionale. Totuşi, în sistemele unde există competiţie reală, femeile performează. De exemplu, în magistratură, unde este concurs, peste 70% dintre posturi sunt ocupate de femei „, a explicat preşedintele CNCD.
Discriminarea femeilor şi toleranţa faţă de minorităţi (evrei, care acum sunt într-un număr mic în România, arabi, în conetxul internaţional) sunt mai pregante. Totuşi, românii discriminează mai puţin persoanele cu disabilităţi fizice şi încep să înţeleagă că există şi o minoritate sexuale cu care trebuie să convieţuiască, consideră sociologul Pieleanu.
Rugaţi să se auto-caracterizeze, românii au indicat ca principale calităţi: „muncitori”, „harnici” (în proporţie de 56%) şi toleranţi (în proproţie de 33%). Astfel, Marius Pieleanu vorbeşte şi de o „ipocrizie socială” privind autocaracterizarea românilor, care se regăseşte şi în felul în care percepem categoriile defavorizate.
Sondajul „Perceptii si atitudini privind discriminarea in Romania” a fost realizat pe un eşantion de 1400 oameni, în perioada 27 decembrie 2011-11 ianuarie 2012, de TNS CSOP România, pentru Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Marja de eroare este de 2,6%.
