Președintele Franței, Emanuel Macron, a efectuat, joi, o vizită de circa opt ore la București, unde s-a întâlnit cu șeful statului român și cu premierul PSD.
Discuțiile dintre Iohannis și Macron s-au prelungit cu circa 40 de minute peste ora programată, iar la final ei au anunțat o „cooperare întărită“ între cele două state.
Șeful statului francez urma să ia dejunul împreună cu premierul Tudose la ora 15.00, dar la 15.55 abia plecase de la Cotroceni.
Mulțumesc @KlausIohannis pentru discuțiile constructive privind relațiile franco-române !https://t.co/jHVLpmNDQs
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) August 24, 2017
În prezența celor doi președinți, s-au semnat două documente care deschid perspectivele unei cooperări militare bilaterale: declaraţia între Airbus Helicopters şi IAR Braşov, precum şi Memorandumul de înţelegere privind “Ground Based Air Defence Systems” pentru Forţele Armate Române dintre MBDA şi Romarm.
Grupul european MBDA vrea să vândă sistemul sol-aer Aster 30 cu rază lungă antirachetă şi antiaviaţie (până la 120 km), folosit în prezent de armatele din Franţa, Italia şi Marea Britanie. Pentru rază scurtă şi medie, MBDA propune României sistemul Aster 15.
Și Airbus Helicopters ar fi vrut să vândă elicoptere militare, dar, la 3 august, Guvernul României a anunțat că a semnat o scrisoare de intenţie prin care anunţă Statele Unite asupra disponibilităţii de achiziţionare a unor elicoptere de atac.
Elicopterele de atac pe care România intenţionează să le achiziţioneze vor fi produse în România, compania producătoare, Bell Helicopter, dându-şi acordul pentru acest lucru.
Les accords qui viennent d’être signés rappellent l’importance du partenariat franco-roumain sur les plans administratif et militaire. pic.twitter.com/701N6out7c
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) August 24, 2017
„Nu sunt pentru, nu sunt contra“
În ceea ce privește dorința președintelui Macron de a modifica directiva europeană cu privire la munca detașată, în vederea înăspririi ei, șeful statului român a evitat să dea un răspuns clar. „Nu pot să spun că sunt pro sau contra, sunt aspecte care trebuie discutate de specialişti. Nu o să stau eu şi preşedintele Macron să elaborăm un draft al acestei directive (…) Trebuie să vedem aceste nemulţumiri pe de o parte în Europa de Vest şi dorinţa unora de a trăi mai bine“, a declarat Iohannis.
AFP a scris, joi dimineață, că Franța obținuse sprijinul Cehiei și Slovaciei pentru modificarea acestei directive.
Franţa vrea să limiteze durata acestor detaşări la 12 luni, pe o perioadă de doi ani, în contextul în care Comisia Europeană (CE) propunea, în mai, o limitare la doi ani. „Nu accept ca un transportator francez să facă dumping social angajând lucrători din ţări cu salarizare redusă“, a declarat Macron, în confe-rința de presă de după discuțiile cu Iohannis.
Franţa este susţinută de Austria, care a pledat în favoarea unei limitări la şase luni şi consideră reforma „urgentă“. „În contextul în care noi am creat locuri de muncă“, şomajul nu a scăzut proporţional, „din cauza muncitorilor străini“, a subliniat Cancelaria austriacă.
Polonia şi Ungaria – mari trimiţătoare de muncitori detaşaţi – rămân în ceea ce le priveşte extrem de ostile oricărei reforme. Însă aceasta ar putea să fie adoptată în pofida acestor ţări, deoarece ea necesită o hotărâre doar cu o majoritate calificată şi nu în unanimitate.
Sprijin pentru aderarea României la Schengen
Președintele Franței a declarat, răspunzând unei întrebări, că sprijină aderarea României la Schengen.
„Răspunsul meu este «Da». Vreau să salut toate eforturile României, care a contribuit la securitatea graniţelor europene. Reticenţa care a existat privitoare la Schengen este legată de faptul că acest lucru ar fi însemnat riscul de a-i lăsa pe migranţi să intre. Pot să constat că România a contribuit într-un mod deosebit de eficace. Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în Schengen. Acesta trebuie reformat în profunzime şi România să între în acest spaţiu întărit”, a susținut șeful statului francez.
