13.9 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăSpecialNecunoscutele din dosarul morții unui artist. Cum s-a stins Ioan Gyuri Pascu,...

Necunoscutele din dosarul morții unui artist. Cum s-a stins Ioan Gyuri Pascu, învins de sistemul medical românesc

Moartea artistului Ioan Gyuri Pascu, acum șase zile, în urma unui stop cardio-respirator, pune din nou în evidență fragilitatea sistemului medical din România și, în primul rând, a sistemului asistenței de urgență.

Ioan Gyuri Pascu a murit la vârsta de 55 de ani, luni dimineaţă, în jurul orei 5, în locuinţa lui din Bucureşti, decesul fiind constatat de un echipaj SMURD. „În jurul orei 5, am primit apelul de urgenţă pentru o persoană inconştientă. S-au deplasat echipajele noastre, au găsit un pacient în stop cardio respirator, imediat au fost demarate procedurile de resuscitare, dar spre ora 6 a fost constatat decesul”, a declarat, inițial, Bogdan Opriţa, coordonatorul SMURD Bucureşti.

Marți, medicii legiști au stabilit că Pascu a murit din cauza unei afecțiuni de cord, de care suferea, pe fondul diabetului, potrivit directorului medical al Institutului Naţional de Medicină Legală (INML), Salem Abdo.

Imediat după aceea, jurnalistul Cătălin Tolontan prezenta o informație șocantă: cu două ore înaintea decesului, la domiciliul artistului fusese prezentă o altă ambulanță, dar medicul acesteia îi pusese lui Pascu doar diagnosticul de atac de panică și apoi plecase, fără a-l duce pe Pascu la spital.

Ioan Gyuri Pascu era însă vulnerabil, întrucât la sfârşitul anului 2010, artistul suferise un accident vascular cerebral, după care s-a recuperat la Spitalul Universitar din Bucureşti.


Citește și: Șefa de la Ambulanță, Alis Grasu, se contrazice cu instituția pe care o conduce în cazul Gyuri Pascu. Grasu ia apărarea medicului care l-a diagnosticat pe artist cu atac de panică

Managerul Serviciului de Ambulanță, dr. Alis Grasu, a declarat, joi, că medicul a nu a respectat obligaţia de a folosi trusele din dotarea maşinii la toate intervenţiile şi nici nu a consemnat în fişa de intervenţie consimţământul pacientului în ceea ce priveşte refuzul de a fi transportat la spital, deşi declară că a propus acest lucru şi a fost refuzat.   „Pentru aceste abateri, comisia a solicitat Comitetului Director al SABIF sancţionarea disciplinară a medicului, în conformitate cu prevederile Codului Muncii”, a declarat Alis Grasu.


Medicul Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București Ilfov (SABIF). a confirmat dezvăluirile jurnaliștlor și a precizat că împotriva doctoriței care i-a pus lui Pascu doar diagnosticul de atac de panică și i-a administrat doar un calmant se desfășoară o anchetă internă. 

Potrivit evidenței alcătuite de SABIF, primul apel telefonic la 112 în cazul Pascu a fost primit  la ora 03.26, iar al doilea apel la ora 04.46.

Într-un comunicat de presă, SABIF a anunțat că Gyuri Pascu nu le comunicase medicilor de la ambulanță alte informații privind starea sa de sănătate, astfel că doctorița a pus diagnosticul de atac de panică şi insomnie și i-a administrat tratament cu diazepam ½ f ÎM.( 1 ml.).

Cu toate acestea, într-un interviu acordat Digi24, joi după-amiază, managerul Serviciului de Ambulanță a contrazis informațiile din comunicat, precizând că medicul știa de afecțiunile medicale ale lui Gyuri Pascu.

În acest context, Comisia de disciplină a solicitat Comitetului Director al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov reducerea cu 10 la sută, timp de două luni, a salariului doctoriței de pe ambulanță.

„Sancţiunea disciplinară a fost propusă întrucât au fost încălcate două dintre articolele Regulamentului de ordine interioară, respectiv unul care obligă medicul să meargă la consultaţie cu trei truse din dotarea ambulanţei, dar acesta a avut doar una, şi cel de-al doilea legat de faptul că nu a luat acordul scris al pacientului în care să se arată că refuză transportul la spital, ci s-a mulţumit cu acordul verbal al acestuia”, a spus managerul Alis Grasu.

În noaptea decesului, după plecarea primei ambulanțe, la ora 04.46 a fost înregistrat un nou apel la 112, motivul solicitări fiind „cianoză, comă”. Primul care a ajuns la pacient a fost un echipaj de prim-ajutor de la SMURD, care a început manevrele de resuscitare. Primul echipaj SMURD a fost urmat, aproape simultan, de un echipaj de terapie intensivă de la SMURD şi un echipaj de tip C2 de la SABIF.

 „În conformitate cu procedurile existente, forţele de intervenţie fiind suficienţe la caz, ambulanţa de la SABIF a fost declarată disponibilă la locul solicitării. Pentru analiza unei eventuale răspunderi disciplinare a fost declanşată încă din data de 26.09.2016 procedura stabilită prin Codul Muncii şi RI (regulament intern), prin convocarea comisiei de disciplină, în scopul audierii echipajului care a intervenit la caz. În situaţia în care comisia de disciplină va identifica aspecte care pot constitui abateri de la normele profesionale, de etică şi deontologie medicală, va fi sesizat Colegiul Medicilor din România, care este instituţia competenţă pentru verificarea acestor aspecte. Conducerea SABIF asigură opinia publică de deplină transparenţă în gestionarea acestui caz şi va informa în continuare cu privire la rezultatele finale ale analizelor şi anchetelor aflate în derulare”, se mai precizează în comunicatul de presă al SABIF.

De remarcat, în acest caz, este faptul că echipajul SMURD nu avea la bord un medic ci doar un paramedic, în timp ce echipajul SABIF, care a renunțat să mai intervină, avea un medic la bord.

Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, din care face parte SMURD, secretarul de stat Raed Arafat, a lăsat să se înțeleagă că vina îi aparține doctoriței de la SABIF, cea care a venit la ora 3, după primul apel telefonic, și a cărei atitudine a fost una superficială.  Raed Arafat a subliniat că o eroare medicală a fost aceea că pacientului Pascu nu i s-a făcut o electrocardiogramă.

„Medicul de pe prima ambulanţă nu a făcut, de exemplu, o electrocardiogramă. Poate că alt medic făcea. De asta Colegiul trebuie să discute cu medicul să vadă care era substratul pentru care medicul respectiv a decis să nu facă EKG. Poate că bolnavul era în picioare şi el vorbea cu el şi el a considerat că nu e nevoie să facă EKG-ul. Acest lucru e o chestie medicală, nu e o chestie foarte procedurală, nu e ca la un stop cardiac. La un stop cardiac ştii că te duci, pui defibrilatorul, pui asta, pui asta şi lucrezi. Aici e un caz medical în care medicul analizează, deccide pe baza unei analize şi asta este motivul pentru care medicul trebuie să răspundă la aceste aspecte în faţă colegilor medici”, a declarat Raed Arafat.

Raed Arafat a mai spus că, după al doilea apel, intervenția a fost catalogată drept cod roșu, de aceea au fost trimise două ambulanțe SMURD și apoi a sosit și un echipaj de la serviciul de ambulanță.

Dosar de moarte suspectă

Pe baza tuturor acestor date, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au deschis un dosar de moarte suspectă în cazul Gyuri Pascu. Procurorii au solicitat mai multe documente de la SABIF, urmând să fie audiate mai multe persoane.

Procurorii au cerut fişa de intervenţie şi alte acte medicale de la Ambulanţa Bucureşti-Ilfov şi de la Institutul de Medicină Legală. De asemenea, a fost ridicat și defibrilatorul folosit în intervenția care a avut loc, în noaptea decesului, la domiciliul lui Pascu.

Vineri, 30 septembrie, Ioan Gyuri Pascu a fost înmormântat, dar tot în această zi, ancheta a devenit și mai complexă. Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția responsabilă de sistemul 112, contrazice informațiile oferite de Serviciul de Ambulanță, precizând că soția actorului Ioan Gyuri Pascu a sunat la numărul unic de urgență 112 de trei ori, în dimineața zilei de 26 septembrie, nu doar de două ori, cum susțin evidențele SABIF.


Citește și: Scandalul morții lui Ioan Gyuri Pascu. STS contrazice Serviciul de Ambulanță: Soția artistului a sunat la 112 de trei ori

Un al doilea medic de la Ambulanță este cercetat, în dosarul morții lui Gyuri Pascu. Medicul de pe a doua ambulanță declară că a ajuns la caz la 11 minute, însă datele difuzate de serviciul SMURD arată că a ajuns la locuința artistului după 14 minute.


„În urma căutărilor efectuate în baza de date a Centrului Unic pentru Apeluri de Urgență 112 București, au fost identificate trei apeluri referitoare la evenimentul descris de dumneavoastră și petrecut în data de 26 septembrie anul curent, la orele 3,23, 4,42 și 4,53″, se arată într-un răspuns oficial al STS.

Potrivit STS, persoana care a efectuat primul apel (soția lui Pascu) a anunțat o urgență medicală, motiv pentru care apelul a fost transferat Dispeceratului de Urgență al Serviciului de Ambulanță București — Ilfov. „Apelanta a revenit precizând că, deși la adresă a fost un echipaj de ambulanță, nu știe ce are pacientul, motiv pentru care apelul a fost transferat imediat către același dispecerat” – acesta a fost al doilea apel la 112, prezentat de STS.

“La ultimul apel s-a anunțat că starea pacientului s-a agravat, cazul intrând în zona de competență a ISU — SMURD către care a fost direcționat”, au explicat reprezentanții STS.

Vineri seară, ancheta oficială se extinde, un al doilea medic de la SABIF începând să fie cercetat. Medicul de pe a doua ambulanță declarase că a ajuns la domiciliul victimei după 11 minute, însă datele difuzate de serviciul SMURD arată că a ajuns la locuința artistului după 14 minute.

Ministrul de Interne, Dragoș Tudorache: Cazul a fost gestionat în comun, Ambulanță – SMURD

Ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, confirmă, pe de altă parte, evidența prezentată de STS, precizând că în noaptea decesului s-au primit trei apeluri la 112. Dintre acestea, primele două apeluri au fost dirijate către SABIF, iar al treilea dirijat către SMURD. Dintre aceste trei apeluri, ‘ultimele două au fost gestionate la comun”, a precizat ministrul Dragoș Tudorache.

Ancheta în cazul Pascu este abia la început, iar sancțiunile finale ar urma să fie mai ample decât o reducere a salariului unei singure doctorițe. Ce se știe, cu siguranță, este că, dacă artistul era transportat imediat la spital, la ora 3 dimineața, el avea șanse de supraviețuire. De asemenea, dacă la a doua intervenție medicală. cea de la ora 5, ar fi acționat un medic, nu doar un paramedic, poate că Pascu putea fi salvat.

Ioan Gyuri Pascu s-a lansat în cariera artistică în anul 1977 iar pe parcursul acesteia a abordat diverse stiluri muzicale, printre care pop, rock, blues și reggae. A jucat în filme de lung metraj și în mai multe piese de teatru, precum „Take, Ianke și Cadîr”, asigurând și coloana sonoră pentru o parte din ele. Pascu a colaborat, de asemenea, cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1, Antena 1 și Pro TV. A mai contribuit ca jurnalist sportiv și comentator de sport și a scris mai multe cărți de spiritualitate și pentru copii.

Unul dintre cei mai iubiți artiști români a murit la vârsta de 55 de ani, în București, fără ca sistemul medical românesc să fie capabil să-l ajute. Nu știm câți oameni simpli, nu celebri – precum Gyuri Pascu, au murit în România în circumstanțe asemănătoare.

În cazul decesului lui Pascu se derulează o anchetă, care va decide dacă e vorba de culpă medicală, de nepăsare, de incompetență, de proceduri greșite, de rivalitate între instituții care, de fapt, ar trebui să colaboreze, de lipsă de fonduri în sistemul medical, sau despre toate acestea la un loc. Poate că această anchetă va conduce spre rezolvarea unora dintre cele mai grave probleme ale sistemului românesc de urgență, astfel ca oamenii să nu mai moară cu zile, fie așteptând medicul la ei acasă, fie în ambulanțe care îi mută de la un spital la altul.

 

 

 

 

 

 

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Vizită importantă la București. Comisarul european pentru parteneriate internaționale vine în România

Vizita comisarului european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, la București în perioada 24-25 aprilie, marchează un moment important în dialogul dintre Uniunea Europeană și...

Rețetă de Conopidă la Cuptor

Ingrediente o conopidă mare (aproximatic 2 kg) 400 g de smântână cu 12% grăsime 230 g cașcaval 2 ouă o bucată mică de unt necesară pentru a unge vasul pentru cuptor o...

O țară din Asia face o ofertă mai bună decât țările UE. Coreea de Sud vrea să producă mașini blindate în România

Coreea de Sud, unul dintre aliații Statelor Unite, vrea să-și dezvolte o relație economică și militară specială cu România, oferindu-se să producă, în România,...
Ultima oră
Pe aceeași temă