» Autoritatile romane dau vina pe "comunicarea foarte slaba" dintre Bucuresti si Kiev cu privire la debitele pe apele de la frontiera pentru lentoarea cu care populatia a fost avertizata asupra pericolului.
» Reprezentantii ucraineni sustin ca au facut tot ce le-a stat in putinta si au anuntat in timp util Guvernul Romaniei, insa nu se asteptau sa fie o "urgie de o asemenea amploare".
Autoritatile de la Bucuresti continua sa dea vina pe ucraineni pentru intarzierea cu care au fost anuntati romanii din zonele afectate in legatura cu debitele neasteptat de mari ale raurilor.
Ministrul Internelor, Cristian David, care considera comunicarea dintre Romania si Ucraina pe aceasta tema "foarte saraca", sustinand ca "lipsa de informatii din partea autoritatilor ucrainene ar fi condus la un timp redus, sau chiar deloc, de avertizare a populatiei". Pe de alta parte, si presedintele Traian Basescu a admis ca au existat unele deficiente de comunicare cu Ucraina, in sensul in care Romania foloseste standarde europene in ceea ce priveste debitele, in timp ce autoritatile ucrainene folosesc alt tip de masuratori. Cu toate acestea, seful statului s-a ferit sa-i arate cu degetul pe ucraineni pentru inundatiile din tara noastra, sugerand mai degraba ca "amenajarile hidrologice din Romania nu sunt capabile sa preia asemenea debite uriase". Guvernatorul administratiei regionale de stat Cernauti, Vladimir Kulish, a spus ieri, dupa intalnirea cu presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gheorghe Flutur, ca le-a furnizat "structurilor aferente din Guvernul Romaniei" informatii despre "urgia" apelor, dar marturiseste ca nu se astepta la o asemenea "amploare".
Surse diplomatice ucrainene spun ca, pe baza informatiilor furnizate de Kiev inca de saptamana trecuta, Romania a putut decreta cod portocaliu si rosu in zonele afectate. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile recunoaste ca autoritatile de la Kiev au trimis informatii despre cresterile de niveluri pe rauri inca din 25 iulie, dar ca nu ar fi respectat toate fazele prevazute in acordul de cooperare dintre cele doua tari. sicanele intre cele doua tari par sa se inteteasca pe masura ce se apropie data la care va incepe faza cea mai importanta a procesului dintre Romania si Ucraina la Curtea de la Haga cu privire la Insula serpilor, miza fiind o cantitate imensa de petrol si gaze naturale existenta in bazinul Marii Negre. Iulian Fota, directorul Colegiului National de Aparare, argumenteaza ca Ucraina nu a omis intentionat sa le furnizeze date autoritatilor de la Bucuresti pentru ca "poate si autoritatile de la Kiev au fost depasite de situatie si atunci trebuie sa facem diferenta intre factorii naturali si reaua-vointa".
In ciuda faptului ca exista un acord cu Ucraina in ceea ce priveste gospodarirea apelor de la frontiera celor doua tari inca din 1997, pentru a preintampina astfel de situatii si pentru a "eficientiza cooperarea", Romania a cerut, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, sa permita accesul unor hidrologi romani pe sectiunile ucrainene ale Prutului si Siretului. Purtatorul de cuvant al MAE, Cosmin Boiangiu, ne-a spus ca respectivul acord nu stabileste decat principiile generale si "nu prevede automat ca hidrologii sa mearga acolo. Aceasta este cutuma diplomatica, pentru o deplasare este necesar acordul tarii respective". Potrivit lui Cosmin Boiangiu, cererea, inaintata luni seara autoritatilor ucrainene, a fost acceptata, iar hidrologii romani au plecat inca de ieri in Ucraina.
Canalul Bastroe merge mai departe
Ucraina a informat recent Romania despre faptul ca va efectua lucrari de dragare la bratul Chilia incepand cu cel de-al treilea trimestru al acestui an, in ciuda avertismentelor forurilor internationale si cu incalcarea angajamentelor asumate, potrivit agentiei NewsIn. In aceeasi perioada in care autoritatile ucrainene au anuntat demararea lucrarilor de dragare, la Curtea Internationala de la Haga urmeaza sa inceapa faza decisiva a procesului dintre Romania si Ucraina privind delimitarea platoului continental. Purtatorul de cuvant al MAE, Cosmin Boiangiu, a precizat ca Romania se asteapta ca Ucraina "sa se abtina de la orice activitate unilaterala in cadrul proiectului Bastroe".
In cadrul intalnirii pe care a avut-o ministrul de Externe, Lazar Comanescu, in urma cu doua saptamani cu partea ucraineana, aceasta a asigurat ca "nu are nici o intentie de a-si incalca obligatiile fata de prevederile internationale". Organizatiile internationale au avertizat Ucraina asupra consecintelor continuarii lucrarilor la canalul Bastroe, care ar avea un impact negativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii.
