Deşi regulamentul european recomanda şi întrebări mai „intime”, autorităţile române au renunţat să afle cuantumul chiriei, veniturile, numărul proprietăţilor şi al maşinilor şi au fost scoase din chestionarele pentru recensământul din acest an.
Potrivit INS, conform regulamentului internaţional, aceste întrebări ar fi trebuit să fie incluse. Nici informaţiile despre mijloacele de transport folosite de români pentru deplasarea la serviciu sau şcoală, ori care este distanţa parcursă până la job şi timpul necesar, tipul locului de muncă sau locul de domiciliu, cu cinci ani înainte de recensământ nu sunt chiar atât de importante pentru autorităţi.
De asemenea s-a renunţat şi la întrebări despre ţara de naştere a părinţilor, dobândirea cetăţeniei, parteneriate de acelaşi sex, locuri de parcare ori conectivitate la internet.
În perioada 20-22 octombrie au fost recenzate 2.248.583 de locuinţe, adică 26,04% din total.
Topul judeţelor recenzate
În 27 de judeţe, recenzarea a fost superioară mediei calculate la nivel naţional.
Pe locul 1 se află judeţul Covasna, unde recenzorii au obţinut informaţii la 31,31% din locuinţele estimate a fi înregistrate.
Pe locul al doilea se află judeţul Vâlcea, cu 30,15% din locuinţe iar pe locul al treilea judeţul Prahova, cu 30,10%. Acestea sunt urmate de Ialomiţa şi Braşovul cu 29,90% , respective cu 29,86%.
Deşi în prima zi a recensământului, bucurştenii au luat cu asalt primăriile pentru a răspunde primii la întrebări, acum, locuitorii Capitalei abia mai deschid uşa recenzorilor. Potrivit datelor furnizate de INS, Bucureştiul se află pe ultimul loc în ţară cu 18,14% din locuinţele estimate a fi înregistrate. Şi locuitorii din Ilfov, Constanţa şi Teleroman sunt destul de reticenţi când vine vorba de recensământ. Procentul de colectare în aceste judeţe nu depăşeşte 23%.
