"Romania libera" a intrat in posesia raportului confidential al Comisiei parlamentare de investigatie a interceptarilor, comisie alcatuita dupa primul scandal Saftoiu. Raportul, datat 15 octombrie 2008 este urmarea a 18 luni de audieri si investigatii. Claudiu Saftoiu a declarat in martie 2007 ca SIE are aparatura de interceptare pe care o foloseste pe teritoriul Romaniei, ceea ce poate face legal numai SRI.
Declaratia de atunci a provocat nu numai demisia lui Claudiu Saftoiu, ci si o investigatie parlamentara care sa raspunda la intrebarea: "cine face interceptari in Romania?", intrebare la fel de actuala si astazi.
Autorii raportului final al investigatiei, vazut de "Romania libera" avertizeaza ca "nici una dintre legile speciale din domeniu, nu precizeaza explicit ca Serviciul Roman de Informatii este singura autoritate la nivel national in domeniul interceptarii comunicatiilor si al relatiilor cu operatorii de comunicatii". Aceasta in conditile in care SRI este singurul care dispune de juristi si experti capabili sa verifice corectitudinea actelor de autorizare a interceptarilor. si in contextul in care, spune raportul Comisiei parlamentare de investigatie, nici una dintre cele 16 acte normative in materie nu definesc exact ce inseamna notiunea de "comunicatie" si nici sintagma "interceptarea-ascultarea comunicatiilor", ceea ce "poate inlesni dotarea tehnica ilegala si savarsirea unor abuzuri atat din partea unor institutii si a unor societati private de paza si protectie.
Cu alte cuvinte, desi SRI este singurul indrituit de lege sa faca interceptari pentru procurori, factori de decizie politico-militari, "structuri informativ-operative", legile actuale permit unui numar de 6 institutii "sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate" si unui numar de 10 institutii sa solicite si sa obtina "punerea sub supraveghere, interceptarea sau inregistrarea comunicatiilor". Intre acestea, Directia Nationala Anticoruptie care a specificat ca are nevoie de aparatura de interceptarea pentru organizarea de flagrate, DIICOT, ca si DGIPI de la Ministerul de Interne, dispun de "aparatura destinata interceptarilor ambientale in scopul realizarii de flagrante" sau pentru a contracara "pericole si amenintari deosebit de grave".
Autorii raportului atrag atentia ca nu exista dispozitii legale cu privire la ce se intampla cu privire la informatiile obtinute, dupa ce se incheie urmarirea penala. Lipsesc regulile privind protejarea vietii private atat a subiectilor principali ai interceptarilor, ci si a celor colaterali. In lipsa indreptarii rapide a legilor, situatia "expune institutiile unor vulnerabilitati interne, cu riscul de abuzuri impotriva statului de drept", iar Romania risca "sa se confrunte in continuare cu suspiciuni legate de limitarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor Romaniei".
Cititi aici integral Raportul confidential al Comisiei parlamentare de investigatie a interceptarilor.
