Peste 20 de instituţii din Bucureşti îşi deschid porţile mâine seară pentru o nouă ediţie a Nopţii Muzeelor. Pentru cei care vor senzaţii tari, un nou obiectiv şi-a făcut loc în program: Cimitirul Bellu
O premieră a ediţiei a şaptea este includerea în circuitul muzeelor a Cimitirului Bellu sau „grădina cu suflete”, cum a fost numită de organizatori, ce va putea fi vizitat sâmbătă între orele 20.00 – 02.00.
„Colecţia Muzeului Bellu este impresionantă, sunt monumente funerare, ansambluri statuare realizate de mari sculptori ai istoriei artei româneşti. Ar fi trebuit de mult valorificat în acest sens”, explică Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor, într-un interviu acordat românialibera.ro.
Muzeu, pe modelul Pere Lachaise
„Practic, Muzeul Bellu şi ce se va întâmpla în timpul Nopţii Muzeelor va fi sub forma unui circuit ghidat, care te va orienta exact acolo unde trebuie şi acolo unde poţi descoperi cu adevărat acele monumente funerare absolut superbe.
Cimitirul Bellu are o anumită parcelerare tematică- aleea artiştilor, a scriitorilor- care sunt cumva departe de lucrurile inestetice sau de monstruozităţile cu termopane”, mai spune Neamu.
Potrivit preşedintelui Reţelei Naţionale a Muzeelor se încearcă pe viitor o transformare a unei părţi din cimitirul Bellu în muzeu, pe modelul celebrului Pere Lachaise:
„A existat o negociere în care Reţeaua le-a explicat cum să-şi facă muzeul. Le-am sugerat chiar să existe o strategie în care să apară concret şi punctual anumite zone pe care tu le-ai pentru prezentare şi să le transformi în atracţii, astfel încât să nu ai amintiri neplăcute sau memorii triste privind starea de conservare. Am vrut să-l introducem în circuit, tocmai pentru a transmite un mesaj subliminal, un mesaj de viitor care să stârnească interesul publicului.
Unii spun pe forumuri că l-ar vizita dar nu noaptea, alţii dau sugestii despre ce evenimente s-ar putea organiza acolo. În străinătate, chiar şi în Franţa, există cimitire amenajate în sens muzeal şi care au succes foarte mare. E un moment de reflecţie, de pelerinaj, dar şi de admirare a unor monumente pentru valoarea lor estetică”.
Noaptea muzeelor, varianta horror
Multe dintre monumentele funerare din Bellu sunt înconjurate de legende şi poveşti cutremurătoare. Una dintre acestea este cea a familiei Poroineanu, al cărei monument reprezintă o tânără moartă, culcată pe spate şi un tânăr cu barbă care stă la picioarele ei cu capul plecat.
Povestea spune că cei doi sunt fraţi despărţiţi de mici, băiatul fiind obligat să rămâne în ţară, în timp ce fata pleacă la Paris.
La tinereţe el pleacă în Franţa şi se îndrăgosteşte de o fată, de o frumuseţe răpitoare. Se căsătoresc şi-şi consumă nebuneşte iubirea, până se întorc în ţară unde întâmplător află adevărul. Oroarea, disperarea şi durerea i-au făcut pe îndrăgostiţii nefericiţi să-şi pună capăt zilelor.
În urma lor a rămas povestea şi monumentul din marmură neagră, ridicat de artistul Raffaello Romanelli.
Muzee în stradă
Bibilioteca Centrală Universitară, Galeria Art Society, Arhivele Naţionale şi Centrul Cultural Grec sunt alte instituţii ce îşi vor deschide porţile pentru prima dată la Noaptea Muzeelor.
Cu excepţia Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” care, nevoit să-şi securizeze patrimoniul, va avea doar sâmbătă dimineaţa deschis, între orele 09.00 – 14.00, celelate obiective îşi încep pe rând „oferta nocturnă” începând cu orele serii.
Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Ţăranul Român vor organiza programe în Piaţa „George Enescu” de lângă Ateneu, sub titlul „Muzeul Labirint – Rânduiala vieţii” începând cu ora 18.00 până la 04.00, iar duminică continuă de la ora 10.00. Cele două instituţii nu-şi pot primi oaspeţii acasă din cauza lucrărilor de reabilitare aflate în plină desfăşurare.
Muzeul Naţional de Artă al României, în colaborare cu Green Hours, va organiza o noapte atipică, un melanj între artă plastică şi muzică chiar în curtea muzeului. Participă „Trei Parale”, „Chromosomos” din Polonia, Oliver şi alţii, iar un after party va avea loc în club. Muzica va însoţi şi expoziţia temporară dedicată lui Emil Cioran de la Muzeul Literaturii Române. Aici vor veni şi „Statuile Vivante” de la Teatrul Masca, vor fi recitaluri şi concerte de muzică medievală, jazz şi recitaluri de poezie.
La Muzeul Naţional Cotroceni se repetă problema programării telefonice, deşi programul de vizitare este de la ora 19.00 până la miezul nopţii. Muzeul de Geologie are un program la fel de scurt, dar începe la ora 18.00, când vă va întâmpina cu muzică militară de la Jandarmeria Română şi cu un taraf.
De ce are succes Noaptea Muzeelor
Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, organizatorul evenimentului „Noaptea Muzelor”, vorbeşte într-un interviu pentru românialibera.ro despre problemele pe care le au muzeele în relaţia cu publicul.
– Cum se face că în timpul anului prin muzeele româneşti bate vântul şi într-o singură noapte mii de oameni stau la coadă cu orele?
În momentul de faţă muzeele nu sunt parteneri valizi în relaţia cu publicul, mai avem mult de lucrat. Vestea bună e că am început să derulăm o serie de proiecte, prin interiorul Reţelei care încearcă să ducă muzeele spre ceea ar trebui, raportat la pretenţiile unui muzeu.
Trebuie să ne apropiem mai mult de vizitatori, să-i întrebăm ce vor să vadă şi chiar să-i angajăm în organizarea unor expoziţii. În momentul în care simt ceva din ei reprezentat în interiorul unui muzeu, sigur vor veni mai des.
Personalul trebuie să înveţe că şi dacă îţi arde casa trebuie să zâmbeşti vizitaorului şi multe altele de genul şsta. Dar noi avem o problemă şi cum se face un comunicat de presă.
„Noaptea Muzeelor” mobilizează foarte mulţi oameni şi pentru că există acest program nocturn. Muzeele au un program destul de rigid se închid în jurul orei 5, 6 după-amiaza când oamenii ies de la birou. Este complicat să mai vizitezi muzeu, dacă nu ai o ofertă. Este principalul motiv pentru care oamenii vin în număr atât de mare la noaptea muzeelor: în sfârşit pot vedea un muzeu.
În Noaptea Muzeelor, instituţiile propun şi alte lucuri care nu au legătură cu muzeul: teatru experimental, instalaţii. Din păcate în România nu sunt văzute ca servicii aferente unui muzeu. Funcţiile muzeului sunt extrem de reduse, restrictive, specifice unui muzeu al anilor ’70”.
O linie specială de autobuze va circula în intervalul orar 21.00-04.00 între Calea 13 Septembrie şi Arcul de Triumf
