Un cutremur puternic ar avea efecte devastatoare asupra mai multor zone din Capitală, se arată într-un raport prezentat recent de Ministerul Dezvoltării. Astfel, zonele cele mai expuse sunt: Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, urmate de zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni. În zonele Dâmbovița, Metalurgiei și IMGB, efectele unui cutremur ar fi scăzute.
Totodată, statisticile Primăriei Capitalei arată că, din cele 607 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic la nivelul ţării, mai mult de jumătate sunt în Bucureşti. Dintre acestea, 173 de clădiri sunt încadrate în categoria I de risc seismic, iar alte 183 sunt considerate pericol public, potrivit News.ro.
Vulnerabilitatea Bucureştiului în cazul unui sesim este dată de „fondul construit vechi, din zona centrală”, dar şi de „condiţiile locale de teren, caracterizate prin prezenţa unor straturi argiloase groase, care favorizează perioade predominante lungi ale mişcării terenului, la magnitudini mari şi medii”.
Un alt motiv este acela că „perioada proprie de vibraţie, de 1,4 – 1,7 secunde, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire, a clădirilor care fac parte din fondul construit vechi”.
Cele mai puternice sunt cutremurele cu epicentrul în Vrancea, care au efecte la distanţe mari faţă de graniţele ţării. În cazul unui seism, sunt afectate construcţiile din localităţile situate preponderent pe axa SV-NE faţă de epicentru, zonele afectate fiind Iaşi, Focşani, Bucureşti, Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi – Brăila – Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna.
Trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, în cazul în care ar avea loc un cutremur puternic, întrucât infrastructora este „critică”, în multe zone, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare sunt slabe sau absente, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), citat de Mediafax.
„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate”, se precizează în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Potrivit specialiștilor din cadrul structurilor de intervenție, în țara noastră există un risc de cutremur, astfel că, în cazul unui seism cu magnitudine mare, ar putea fi atectați trei sferturi dintre locuitorii țării.
„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se precizează în proiectul Strategiei.
Totodată, și serviciul de urgență prezintă vulnerabilități în caz de cutremur. Un exemplu ar fi lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore. Totodată, 32 de clădiri în care pompierii își desfășparăactivitatea au risc seismic ridicat.
„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, se precizează în capitolul care abordează vulnerabilităţile.
Un cutremur cu magnitudinea 5,3 s-a produs la ora 2 şi 11 minute în România, în zona Vrancea. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a precizat, la Radio România Actualităţi, că seismele din Vrancea cu magnitudine mai mare de 5 pot genera replici, dar slabe şi puţine ca număr.
