Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis miercuri că fostul senator Vasile Duţă rămâne condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, aşa cum a decis în iunie 2009 Curtea de Apel Galaţi, după ce a respins recursurile fostului parlamentar şi al DNA împotriva sentinţei de fond, potrivit NewsIn. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Curtea de Apel Galaţi a decis, pe 3 iunie 2009, condamnarea lui Vasile Duţă pentru mai multe fapte de trafic de influenţă. Astfel, fostul senator a fost condamnat la 4 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, pentru trafic de influenţă, la trei ani de închisoare pentru o a doua faptă similară, în timp ce pentru a treia faptă de trafic de influenţă pentru care a fost trimis în judecată a primit 2 ani şi 6 luni de închisoare. Instanţa de fond a decis achitarea lui Duţă pentru o a patra faptă de trafic de influenţă pentru care a fost trimis în judecată de procurorii DNA.
Instanţa de fond a decis, în iunie 2009, contopirea pedepselor, astfel că Duţă a primit o pedeapsă rezultantă de patru ani, cea mai mare dintre cele pronunţate, sporită cu un an, deci un total de cinci ani de închisoare, cu executare, plus interzicerea unor drepturi pe o perioadă de patru ani.
Magistraţii Curţii de Apel Galaţi au decis şi confiscarea unui autoturism Mercedes care îi aparţinea lui Duţă şi obligarea acestuia la plata către stat a echivalentului în lei al sumei de 9.100 de dolari. În ultimul rând, fostul senator a fost obligat la plata a 3.000 de lei cheltuieli judiciare către stat. Decizia Curţii de Apel Galaţi a fost atacată cu recurs atât de DNA, cât şi de Vasile Duţă.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în februarie 2005, pe Vasile Duţă, fost senator în perioada 2000-2004, acesta fiind acuzat de patru infracţiuni de trafic de influenţă, fapte comise în dubla sa calitate, de parlamentar şi avocat.
Potrivit unui comunicat al DNA, anchetatorii au reţinut că, în luna februarie 2002, Duţă s-a oferit să îl ajute pe un om de afaceri din Germania să obţină de la Ministerul Muncii aprobările necesare deplasării unor contingente de muncitori, precizând că va face aceste intervenţii numai în schimbul primirii unor foloase materiale.
Concret, Vasile Duţă a cerut suma de 400 de euro pentru fiecare persoană care urma să obţină aprobare pentru a lucra în Germania. Ulterior, în cadrul unei convorbiri telefonice, fostul senator i-a cerut omului de afaceri din Germania ca, în contul sumelor de bani negociate pentru obţinerea aprobărilor de la Ministerul Muncii, să-i fie trimis un autoturism Mercedes, cu motor diesel. Acesta a fost cumpărat pentru suma de 38.500 de euro şi introdus ilegal în România pe 21 aprilie 2002.
„La scurt timp, cunoştinţele din Bucureşti ale cetăţeanului german au predat autoturismul Mercedes ML 270 CDI, în baza unui proces verbal care se află depus la dosarul cauzei”, se arată în comunicatul DNA.
Totodată, la câteva zile de la preluarea autoturismului, Vasile Duţă a fost, din nou, apelat telefonic de către afaceristul german care i-a precizat că „din valoarea maşinii pe care i-a trimis-o îi scade suma de 18.000 de euro, reprezentând plata pentru aprobările de contingente de muncitori pe care Vasile Duţă le obţinuse de la Ministerul Muncii”, cerându-i diferenţa de bani până la concurenţa valorii totale, respectiv 20.500 de euro. În aceste condiţii, Duţă i-a propus cetăţeanului german „să-i facă rost şi de alte aprobări de contingente, în contul acestei sume de bani”, au spus procurorii.
„Pentru a da o aparenţă de legalitate în legătură cu deţinerea autoturismului şi pentru a putea înscrie în circulaţie maşina respectivă, inculpatul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare în care s-a consemnat, în mod nereal, plata către cetăţeanul german a sumei de 33.000 euro. Mai mult, folosindu-se de acest înscris, inculpatul a împuternicit o persoană pentru ca, în numele său şi pentru sine, să efectueze demersurile necesare privind formalităţile vamale pentru tranzitarea autoturismului neînscris în circulaţie în România pe ruta România -Austria şi retur, pentru a obţine astfel un contract de leasing şi plata unor drepturi vamale cât mai mici, fiind ascunsă astfel şi provenienţa reală a produsului infracţiunii comise”, potrivit DNA.
În contul sumei reprezentând valoarea totală a autoturismului, fostul senator a obţinut, în perioada februarie 2002 – aprilie 2003, un cinci aprobări de contingente pentru 190 de muncitori. Procurorii susţineau că niciunul dintre funcţionarii Ministerului Muncii sau dintre persoanele care au făcut parte din conducerea acestui minister nu au pretins sau primit bani sau bunuri de la fostul senator, cum de altfel nu au acceptat promisiuni nici înainte, nici după avizarea documentelor. „În acelaşi context, trebuie menţionat şi faptul că persoanele respective nu au avut cunoştinţă că inculpatul a pretins şi primit de la cetăţeanul respectiv autoturismul marca Mercedes ML 270 CDI, pentru intervenţiile făcute”, se arată în comunicat.
Totodată, procurorii l-au acuzat pe Duţă că a pretins şi a primit, în mod repetat, la începutul anului 2002, de la administratorul unei societăţi comerciale din Tecuci, mai multe bunuri, cu promisiunea că poate obţine de la Ministerul Muncii aprobarea deplasării în Germania a unui contingent de 35 de muncitori din cadrul firmei sale.
De asemenea, spuneau procurorii la momentul trimiterii în judecată a lui Duţă, în alte trei situaţii, „prevalându-se de calitatea sa de avocat – senator”, acesta a promis unora dintre clienţii săi implicaţi în cauze penale, că „îşi poate trafica influenţa şi poate interveni la organele de anchetă sau la magistraţi pentru a obţine soluţii favorabile, cerând şi primind, în schimbul acestor servicii, importante sume de bani”. Pe de altă parte, pentru niciunul dintre clienţi nu au fost încheiate, însă, contracte de asistenţă juridică şi nu au fost eliberate chitanţe pentru sumele de bani primite.
Astfel, se arată în comunicatul DNA privind trimiterea în judecată a lui Duţă, în iunie 2001, fostul senator a pretins suma de 5.000 de dolari, din care a primit efectiv 3.500, lăsând să se creadă că poate obţine revocarea unui mandat de arestare preventivă şi scoaterea de sub urmărire penală a unei persoane, cercetate penal pentru complicitate la înşelăciune. După angajarea ca avocat în acest dosar, Vasile Duţă a organizat o serie de întâlniri în localuri publice cu procurorii şi poliţiştii care au dispus măsurile privative de libertate faţă de clientul său. „Pentru a crea convingerea că a intervenit la aceste persoane în scopul obţinerii soluţiei favorabile, inculpatul cerea, de fiecare dată, prezenţa rudelor arestatului în imediata apropiere a localurilor respective”, potrivit DNA.
Tot în anul 2001, Vasile Duţă a procedat în mod similar şi în cazul a două persoane condamnate pentru furt calificat. În calitate de apărător ales, Duţă a cerut 11.000 de dolari, cu promisiunea că poate obţine în apel schimbarea încadrării juridice şi reducerea pedepsei la limita minimă. De la declararea apelului şi până la judecarea acestuia a trecut o perioadă semnificativă de timp, cauza fiind amânată, în principal, din cauza nedepunerii de către partea civilă a relaţiilor privind modul de calculare a prejudiciului rezultat din furt. „Acest fapt a constituit pentru Vasile Duţă prilejul favorabil de a pretinde şi primi cei 11.000 dolari de la rudele persoanelor condamnate în primă instanţă, dând asigurări că va interveni pentru schimbarea încadrării juridice şi pentru obţinerea unor relaţii favorabile de la partea civilă angajată în proces. Ulterior, a refuzat să mai ia legătura cu rudele arestaţilor, nu a mai răspuns la apelurile telefonice şi nici nu a restituit banii”, susţineau procurorii.
Vasile Duţă a fost arestat preventiv, pentru cinci zile, în februarie 2005, în acest dosar.
