Adrian Năstase este cel mai important demnitar condamnat de un tribunal independent în ultimii 22 de ani pentru corupţie în România. Iar condamnarea sa la închisoare este cel mai important semnal că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) impus de Uniunea Europeană României pentru reformarea Justiţiei şi combaterea corupţiei funcţionează.
Imediat după anunţarea deciziei, Adrian Năstase a acuzat „poliţia politică” practicată de Traian Băsescu prin intermediul DNA, i-a acuzat pe ce doi dintre cei trei judecători ai Înaltei Curţe de Casaţie şi Justiţie care au decis condamnarea sa că fie fac jocurile DNA, fie au fost numiţi de DNA în ÎCCJ şi a denunţat DNA şi pe Daniel Morar ca fiind o instituţie în căutare de „recredibilizare” şi un conducător aflat „în campanie electoarală”. Mai mult, Năstase a sugerat că această condamnare a sa este preţul pe care Traian Băsescu şi actuala putere îl plătesc pentru ridicarea MCV. În plus, a denunţat faptul că a avut „şi cinci termene într-o săptămână”, fapt care ar dovedi că ar fi fost vânat de Putere. Cum declaraţiile lui Năstase intră în contradicţie atât cu rapoartele Comisiei Europene, care, din 2007 şi până azi au indicat în mod constant că DNA este singura instituţie care şi-a făcut treaba şi chiar, într-un anumit moment, au avertizat deschis împotriva înlocuirii lui Morar de la conducerea DNA, era limpede că ar trebui să existe o reacţie internaţională la acest verdict.
Au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea celerităţii
Unul dintre reprezentanţii ţărilor solicitate să ofere o reacţie ne-a reproşat odată că noi românii nu l-am arestat pe fostul premier pentru corupţie în vreme ce Croaţia, cea mai nouă ţară venită în clubul european a făcut-o. Când i-am cerut să comenteze pe marginea verdictului Năstase, a refuzat. Pe moment, atât reprezentanţii Germaniei cât şi cei ai Statelor Unite şi Marii Britanii au refuzat. În schimb, contrar oricăror aşteptări, au acceptat să comenteze Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt Mark Gray, şi reprezentanţii Olandei, ţară pe care oficialii de la Bucureşti o acuză că ne blochează accesul în spaţiul Schengen.
Mark Gray: „după cum ştiţi nu putem comenta asupra cazurilor individulae şi după câte înţeleg, aceasta este o decizie în primă instanţă, care poate fi supusă recursului. Dar, ca observaţie generală, au fost luate măsuri în ultimele luni pentru îmbunătăţirea celerităţii (rapiditatea cu care sunt judecate) cazurilor de mare corupţie şi, desigur, examinăm eficenţa acestor măsuri şi la totalitatea acestor cazuri ca parte a evaluării noastre pe MCV. După cum ştiţi, lupta împotriva corupţiei la nivel înalt este unul din aspectele esenţiale (benchmark-ul 3) din cadrul MCV”.
Ambasada Olandei ne-a transmis, la rândul ei, următorul mesaj: „În calitate de parteneri angajaţ ai României, Olanda a urmărit îndeaproape şi a susţinut reforma sistemului judiciar de mulţi ani şi va continua să facă acelşi lucru. În acest context, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este un instrument important pentru a putea monitoriza evoluţiile şi pentru a ne putea coordona sprijinul. Percepţia Olandei este că evoluţiile generale în sistemul de Justiţie sunt în esenţă pozitive. În această privinţă este de cea mai mare importanţă ca aceste cazuri de mare corupţie să fie tratate într-o manieră adecvată, independent şi în respect faţă de statul de drept. Sperăm ca lupta împotriva corupţiei să fie eficientă, dar şi că drepturile acuzaţilor individuali vor fi respectate”.
