Eugen Simion va primi titlul de Ofiţer al Ordinului Legiunii de Onoare din partea Ambasadei Franţei, ceremonia la care va participa ambasadorul Henri Paul urmând să aibă loc vineri, la reşedinţa acestuia din Capitală, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
Însemnele de Ofiţer al ordinului Legiunii de Onoare îi vor fi înmânate lui Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, de Thierry de Montbrial, fondator şi preşedinte al Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, în prezenţa lui Henri Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti.
Eugen Simion este unul dintre cei mai cunoscuţi critici şi istorici literari din România. El este membru titular al Academiei Române din 1992, iar între anii 1998 – 2006 a fost preşedinte al academiei.
Totodată, Eugen Simion este membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În prezent, el este preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură din cadrul Academiei Române şi coordonează Institutul „George Călinescu” şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.
Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova. A urmat Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti, în prezent Colegiul „I. L. Caragiale”, apoi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe Tudor Vianu, George Călinescu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. Şi-a dat doctoratul cu o teză despre Eugen Lovinescu, coordonată de profesorul Şerban Cioculescu. A fost, pe rând, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (1957-1962), redactor la Gazeta literară (1962-1968), lector universitar la catedra de Istoria literaturii române din cadrul Facultăţii de Litere, Bucureşti (1968-1971), lector invitat de limba română la Universitatea Sorbona, Paris-IV (1970-1973), conferenţiar universitar al Facultăţii de Litere Bucureşti (1973-1990) şi, din 1990, profesor deplin la aceeaşi facultate.
În 1960, a început colaborarea cu revistele Gazeta literară, Contemporanul şi Viaţa românească. Din 1968 colaborează săptămânal la România literară şi, din 1991, la Literatorul. În 1990 a fost numit director al revistei Caiete critice.
Critic literar, eseist, traducător, Eugen Simion a publicat peste 3.000 de studii şi articole în reviste de specialitate. Totodată, printre volumele publicate de acesta se numără: „Proza lui Eminescu” (1964), „Orientări în literatura contemporană” (1965), „Eugen Lovinescu, scepticul mintuit” (1971), „Scriitori români de azi” (4 vol., 1974-1989), „Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian” (1977), „Întoarcerea autorului” (1981), „Sfidarea retoricii” (1986), „Moartea lui Mercutio” (1993), „Convorbiri cu Petru Dumitriu” (1994), „Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii” (1995), „Fragmente critice” (4 vol., 1997-2000), „Ficţiunea jurnalului intim” (3 vol., 2002), „Tânărul Eugen Ionescu” (2007).
Eugen Simion a fost distins cu premiul Academiei în 1977 şi de cinci ori cu premiul Uniunii Scriitorilor. În 2006 a primit premiul pentru Opera Omnia din partea Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi premiul naţional pentru activitatea de coordonare a colecţiei „Opere fundamentale” a Academiei Romane.
În ultimii ani, Eugen Simion a coordonat proiectul manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu. Cele 14.000 de pagini de manuscris au fost publicate în 35 de volume facsimilate, dar şi pe suport CD.
