Iarna se întoarce în România când nimeni nu se mai aştepta. În zilele următoare va ninge abundent în sudul ţării, iar zăpada va fi viscolită. Cu toate acestea, agricultura nu va avea de suferit. Zarzavaturile „dorm” în continuare în solarii, pomii n-au înmugurit, viţa-de-vie este în repaus biologic.
Ne aşteaptă câteva zile de iarnă autentică în sudul ţării. Ninsori abundente – peste 20 de litri pe metrul pătrat – în aproape toată Muntenia, dar şi în Oltenia şi în Banatul Montan, în timp ce vântul va atinge 60 de kilometri pe oră – iată tabloul specific Codului Galben, care va intra în vigoare de luni seara, conform datelor Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Situaţia se va înrăutăţi începând de marţi, când va intra în vigoare Codul Portocaliu. Vor fi afectate judeţele Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Ilfov, Olt, Teleorman şi Giurgiu, la care se adaugă, în mod inevitabil, Bucureştiul. Dacă sudul ţării va fi „măturat” de viscol în săptămâna aceasta, cu rafale de până la 70 de kilometri pe oră, lucrurile vor fi, în schimb, mai liniştite în nord, unde fulgii de nea nu vor fi fugăriţi de vânt. Altă veste rea este că, tot marţi, viscolul se va extinde spre vestul ţării, în judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, Caraş-Severin, dar şi spre nord – Hunedoara, Sibiu, Braşov şi Covasna, spre est – Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, şi spre sud-est, în judeţele Ialomiţa şi Călăraşi.
Toată ţara tremură la sfârşitul lui martie
Intervalul 23-29 martie aduce în România temperaturi mult mai mici decât în mod normal, pentru această perioadă. Aşa cum arată Buletinul Agrometeorologic al ANM, temperatura medie diurnă a aerului va fi între minus nouă şi plus trei grade, iar temperatura maximă va fi între minus 8 şi plus 11 grade. Dar, atenţie, minimele vor ajunge până la minus 18-minus 13 grade, mai ales în Moldova şi în zonele depresionare.
Procese biologice încetinite
Cum se prezintă însă, în acest moment, diversele culturi agricole, aflăm din acelaşi Buletin Agrometeorologic al ANM. Specialiştii arată că, pe fondul gerurilor din a doua jumătate a lunii martie, procesele biologice ale plantelor vor suferi o încetinire, ba chiar posibile stagnări în vegetaţie. Acum este perioada în care cerealierele de toamnă – grâul şi orzul – se află în stadiul formării frunzei a treia şi înfrăţirii, dar şi alungirea tulpinii. Rapiţa îşi dezvoltă aparatul foliar, între 6-12 frunze, situaţie întâlnită pe cele mai multe suprafeţe cultivate cu această plantă. La rândul lor, pomii fructiferi se află acum în repaus vegetativ. Numai la soiurile timpurii de sâmburoase – cais, cireş, piersic – apar primele semne ale umflării mugurilor de rod, dar şi de înmugurire, în unele cazuri. Cât priveşte viţa-de-vie, repausul biologic este întâlnit acum, în a doua jumătate a lui martie, în toate podgoriile.
Sfaturi pentru agicultori
Specialiştii recomandă agricultorilor să ţină sub observaţie toate culturile, în zilele acestea în care natura pare că a pierdut hăţurile. Este necesară verificarea vigurozităţii plantelor de orz, grâu şi rapiţă, dar şi a mugurilor de rod de la pomii fructiferi. Este importantă fertilizarea cerealierelor de toamnă cu îngrăşăminte minerale complexe, dar şi continuarea lucrărilor de întreţinere în podgorii şi livezi – fertilizări cu îngrăşăminte organice şi tăierile de rodire. Nu trebuie uitat, în acelaşi timp, că ne aflăm în perioada în care patul germinativ trebuie pregătit pentru semănatul de primăvară, la culturile din prima urgenţă – orzoaică, mazăre, borceag şi lucernă.
Risc mare doar pentru zarzavaturi
Mare noroc a fost în perioada asta pentru agricultorii din domeniul zarzavaturilor. Aceştia nu s-au grăbit să scoată în câmp toate soiurile pe care le vedem deja în piaţă. Verdeţurile se află în continuare în solarii, spune Vasile Ghergu, secretarul Asociaţiei „Zaedno”, a comunităţii bulgarilor din Târgovişte. Acolo e o zonă, pe zeci de hectare, în care se cultivă zarzavaturi. „Nu vorm avea probleme mari din cauza vremii nefavorabile”, ne asigură interlocutorul. La fel zice şi Florin Istrate, reprezentantul Agrostar din judeţul Dâmboviţa. Singurii care ar avea de suferit, în perioada asta, din cauza gerului şi zăpezii de la sfârşitul lui martie, sunt cultivatorii de zarzavaturi. „Pe de-o parte, ar fi grav pentru cei care au scos zarzavaturile în câmp. Aceste culturi ar fi compromise. Pe de altă parte, chiar dacă au toate culturile în solarii, mai e problema încălzirii solariilor. Dacă încălzirea e asigurată, nu e niciun risc”, arată specialistul. Toată lumea aşteaptă ca episodul acesta viforos să treacă mai repede, iar agricultura să iasă, în sfârşit, de sub plapuma iernii.
Viscolul închide şcolile din Capitală
Veştile rele date de meteorologi cu privire la evoluţia vremii din sud-estul ţării au pus pe jar Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. S-a decis astfel ca marţi, 26 aprilie, toate unităţile şcolare din Bucureşti să-şi suspende activitatea. Cursurile vor fi reluate miercuri, 27 aprilie.
