Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Dovada abuzului lui Negrițoiu. Cum a mințit KPMG de la început până la sfârșit

Din postura de lichidator judiciar provizoriu, KPMG a făcut ce a vrut la Astra Asigurări, fără să informeze Autoritatea de Supraveghere Financiară, așa cum prevede Legea insolvenței. Cu toate acestea, președintele ASF, Mișu Negrițoiu, a susținut acțiunile lichidatorului chiar și în ceasul al 12-lea când devenise evident că interesele KPMG nu coincid cu cele ale consumatorilor și când toți factorii responsabili din ASF, inclusiv ceilalți 8 membri ai Consiliului autorității, au cerut înlocuirea KPMG Restructuring.

Share

Denisa Marin 0 comentarii

Actualizat: 12.09.2016 - 17:48

Din postura de lichidator judiciar provizoriu, KPMG a făcut ce a vrut la Astra Asigurări, fără să informeze Autoritatea de Supraveghere Financiară, așa cum prevede Legea insolvenței. Cu toate acestea, președintele ASF, Mișu Negrițoiu, a susținut acțiunile lichidatorului chiar și în ceasul al 12-lea când devenise evident că interesele KPMG nu coincid cu cele ale consumatorilor și când toți factorii responsabili din ASF, inclusiv ceilalți 8 membri ai Consiliului autorității, au cerut înlocuirea KPMG Restructuring.

La începutul lunii martie 2016, procedura de faliment la Astra Asigurări ajunsese într-un mare impas și doar câteva -materiale apărute în presă au făcut ca interesele a sute de mii de oameni care mai aveau încă polițe valide încheiate de societatea trimisă în faliment să nu fie puse în pericol de ambițiile -lichidatorului companiei, -KPMG.

Pe 3 martie, Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) înceta, legal, să mai încheie dosare de daună pentru clienți ai Astra sau pentru terți păgubiți de aceștia (șoferi loviți de clienți cu RCA la Astra), iar KPMG, lichidatorul provizoriu pe atunci, pur și simplu nu vroia să răspundă solicitărilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de a spune ce strategie va adopta în continuare. În acest fel, orice daună suferită de cele câteva sute de mii de clienți pe care îi mai avea încă Astra Asigurări sau orice daună provocată de aceștia unor terți ar fi rămas fără rezolvare.

În ciuda articolelor clare din Legea 85/ 2014 care arată că lichidatorul provizoriu al unei societăți de asigurare trebuie să informeze ASF în legătură cu intenția de a păstra sau de a denunța portofoliul de polițe al societăți, KPMG pur și simplu a refuzat să comunice cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, în ciuda insistențelor oficiale. A luat, însă, pe tăcute, măsurile pe care le-a considerat de cuviință pentru a se ajunge, într-un final, la un comitet al creditorilor pe care să îl poată controla.  

În același început de martie 2016, alarmați de posibilitatea ca mii de oameni să rămână cu daunele neachitate, mai mulți directori din ASF, dar și membri ai Consiliului Autorității au propus înlocuirea lichidatorului. Motivele erau mai multe,  dar două era grave și evidente: lichidatorul nu a informat ASF în legătură cu intenția de a păstra sau a denunța portofoliul de asigurări al Astra (prevedere expresă din Legea 85/2014) și a dispus cheltuirea unor sume de bani din disponibilitățile Astra fără a cere acordul ASF (a plătit mai multe rate de reasigurare pentru un portofoliu de care, aveam să aflăm mai târziu, își va bate joc).

Așa cum arată și documentele consultate de „România liberă“ (VEZI GALERIE FOTO), opt din cei nouă membrii ai consiliului ASF au votat pentru trimiterea către Tribunalul București a unei scrisori prin care să ceară înlocuirea KPMG din poziția de lichidator al Astra.

Cum a mințit KPMG de la început până la sfârșit

O singură persoană s-a opus, aceeași care a apărat KPMG de fiecare dată când vreun director din ASF sau vreun membru al Consiliului ASF s-a arătat nemulțumit de activitatea lichidatorului: Mișu Negrițoiu. La respectiva ședință, directorul direcției pentru Protecția Consumatorilor, ca și directorul Direcției Supraveghere din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară au arătat clar că lichidatorul încălcase legea și ignorase interesele consumatorilor.

KPMG a mers mai departe, fără să denunțe polițele din portofoliul Astra, fără măcar să reușească să vândă parte din respectivul portofoliu și obligând Fondul de Garantare a Asiguraților să își depășească atribuțiile prevăzute de lege pentru a evita păgubirea a mii de oameni.

Mai mult, printr-o decizie ASF, Fondul a fost împuternicit să continue deschiderea de dosare de daună și după data de 3 martie. Practic, pentru o singură corporație, susținută de un singur om, a fost nevoie de o derogare de la lege și de sume suplimentare de -bani, investite de ASF. În aceste condiții, ASF și FGA au formulat la Tribunalul București contestații împotriva strategiei KPMG, așa cum au făcut și alte părți implicate în dosar. Instanța a respins cererile, convinsă de lichidatorul care continua să vorbească despre “strategii complexe de transfer de business” și despre studii comparative care arată cât de oportună este abordarea sa. Invocând confidențialitatea datelor în perspectiva unei vânzări, niciodată KPMG nu a făcut pu-blice respectivele studii. Nici un creditor nu a știut ce conțin, nici măcar judecătorul.

Strategia KPMG era, într-adevăr, una abilă, dar nu urmărea interesele angajaților Astra (pe care i-a demis în bloc, după ce le-a promis luni la rândul că afacerea va merge mai departe), a păgubiților (pe care a fost aproape să îi lase fără dosare de daună) sau a creditorilor (care probabil nu se vor alege cu nimic în urma falimentului), ci urmărea propriul interes.

Concret, prin nedenunțarea portofoliul de polițe, KPMG a scăpat un timp de cel mai mare creditor al Astra, respectiv -Fondul de Garantare a Asiguraților. Dacă lichidatorul denunța polițele, acestea erau achitate de FGA care s-ar fi înscris la masa credală cu o creanță certă și exigibilă de valoare mare.

Acest lucru nu s-a întâmplat, iar prima ședință a Adunării Creditorilor a avut loc în condițiile în care FGA, (care va achita sute de milioane de lei către creditorii de asigurări) figura în tabel cu zero creanțe certe și exigibile. Așadar, -KPMG a avut drum liber pentru a-și forma un comitet al creditorilor care să răspundă la toate comenzile sale. Și a făcut-o.

25.000 de euro pe lună

Cu o singură excepție, ANAF, toți membrii comitetului creditorilor au fost aleși dintre societățile de asigurare care nu doar au fost concurente ale Astra, dar au avut și relații comerciale cu KPMG. Allianz-Țiriac a fost numit președinte al Comitetului, Omniasig, Uniqa și Generali sunt ceilalți membri.

Din acel moment, KPMG putea face ce vrea. Nu mai era obligată să dea explicații ASF și nici măcar instanței, pentru că era confirmată de către creditori. Și a făcut ce a vrut.  Pentru început, așa cum arată documentele oficiale publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență, și-a pus favoriții să îi voteze onorariul: 25.000 de euro pe lună, în medie, pe trei ani și un onorariu de succes de 4,3% din valoarea oricărui bun vândut.

A venit apoi momentul să dea afară 600 din cei 800 de angajați rămași la Astra și să recunoască, într-un final, că strategia complexă de transfer a eșuat și se va trece la un alt plan. Nu înainte de a mai achita peste 100.000 de euro către Deloitte, pentru un nou audit al activelor. 

În ultima etapă, KPMG va încerca să își recompenseze partnerii din Comitetul Creditorilor. Tot Buletinul Procedurilor de Insolvență ne spune că Allianz Țiriac și Omniasig au oferit 50.000 de euro pentru portofoliul de asigurări pe care Astra îl deținea în colaborare cu Raiffeisen Asigurări de locuință, atașate creditelor, adică un tip de poliță foarte profitabilă, pe care orice companie de asigurări și-o dorește.

Atât a mai rămas din compania cu 2,5 milioane de polițe valide, peste 1,8 milioane de clienți și subscrieri de sute de milioane de euro anual: un chilipir de 50.000 de euro pentru două firme care au profitat oricum de falimentul celui mai mare concurent.

Lichidatorul mai are însă la dispoziție în jur de 35 de milioane de lei în conturi, plus clădiri și alte bunuri a căror valoare o stimează a aproximativ 60 de milioane de euro. Cei 4,3% aplicați la această valoare ar însemna încă 2,5 milioane de euro în buzunarele KPMG, luați pentru simple tranzacții imobiliare. 

Conflict de interese

Aceeași formulare privind strategiile complexe de transfer a business-ului a fost folosită de KPMG și pentru a-i convinge pe cei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară că sunt potriviți pentru postul de lichidator, în ciuda unui conflict de interese evident. KPMG a candidat la poziția de lichidator, în ciuda faptului că fusese și administrator special al companiei timp de un an și jumătate. Exact aceeași echipă care a acționat pentru KPMG ca adminstrator duce acum procedura de lichidare. În fruntea echipei este Speranța Munteanu, o veche apropiată a președintelui ASF, Mișu Nerițoiu.

KPMG a reușit să candideze la selecția pentru lichidator la Astra profitând de o scăpare a Co-dului de Etică a Practicienilor în Insolvență și a Ordonanței 86/2006 privind aceeași profesie. La capitolul privind conflictul de interese se face refe-rire strict la persoane fizice sau societăți care au îndeplinit și funcția de administrator. Ori, la Astra Asigurări, administrator a fost KPMG Advisory, iar lichidator este KPMG Restructuring.

Și felul în care la KPMG a ajuns propunerea ASF, alături de un nume obscur din domeniu pe care autoritatea l-a ales pentru a nu își asuma deplin numirea, este mai mult decât interpre-tabil.

Mare parte a concurenților au fost eliminați pentru că nu dețineau o poliță de asigurare pentru răspundere pe care ASF a impus-o de pe o zi pe alta. Cei care au făcut, totuși, acea poliță au fost eliminați pentru că au propus strategii de valorificare mai slabe decât cele ale KPMG.

Profitând de faptul că fusese și administrator, KPMG a venit și a propus transferul de business, invocând și anumite sume care ar putea fi obișnute, dar și numele unor potențiali investitori. Criteriul strategiei de valorificare a fost cel mai important în procdura de selecție și a făcut ca preferatul lui Mișu Negrițoiu să se impună. S-a dovedit, acum, că nu s-a putut ține de cuvânt. Din toate aceste promisiuni a rămas un portofoliu minuscul vândut pe 50.000 de euro.   

Cine este Mişu Negriţoiu

Actualul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mișu Negrițoiu, a făcut parte din acel grup de persoane despre care Ion Iliescu spunea că sunt pregătiți să aducă în România capitalismul. Până la un punct cariera lui Mișu Negrițoiu este aproape similară cu cea a lui Mugur Isărescu, de exemplu.

De altfel, amândoi au fost chemați în 1990 de la posturile din New York pentru a fi numiți unul guvernator al Băncii Naționale a României, Isărescu, și altul șef al Agenției Române de Promovare a Investițiilor Străine, Negriţoiu. Acesta din urmă lucrase până atunci mai mult în străinătate, în principal în Statele Unite, după ce a terminat facultatea. În 1990, era Șeful Secției Economice a Ambasadei României din SUA.

 Mai fusese atașat comecial la Los Angeles, dar și lucrător prin diverse societăți de comerț exterior. A lucrat și la Institutul de Economie Mondială, organizație despre care mai mulți foști ofițeri de informații au arătat că ar fi fost un instrument deplin conspirat al fostului Departament de Informații Externe (DIE).

Ambițiile politice ale lui Negrițoiu au fost mai mari decât ale colegilor săi de generaţie și de instituții, aşa că a ajuns, la un moment dat, responsabil cu reforma și al doilea om în Guvernul Văcăroiu. Nu a fost însă bine văzut și s-a ascuns sub pulpana aceluiași Ion Iliescu, al cărui consilier a fost timp de patru ani.

În 1997, a trecut în mediul privat, la banca olandeză ING, de unde a fost nevoit să plece în urma unui scandal internațional care implica inclusiv spălarea de bani pentru organizații teroriste din Iran. În toată această controversă, presa a susţinut că Mişu Negriţoiu ar fi beneficiat de protecția BNR și a guvernatorului Isărescu, în ciuda aparentelor disensiuni care ar exista între cei doi.  Asta, deşi a ajuns inclusiv pe lista de indezirabili a Ambasadei Statelor Unite bănuit fiind de încălcarea embargoului cu Iran.

Din 2012 ar fi fost practic tras pe linie moartă în cadrul ING, de unde a plecat, în 2014, la Autoritatea de Supraveghere Financiară, susținut fățis de Victor Ponta și din umbră de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

KPMG e în tot și toate

Dacă a avut un avantaj corect în competiția pentru poziția de lichidator al Astra Asigurări, acela a fost faptul că KPMG avea experiența în piața asigurărilor. Dar prezența grupului în această zonă este atât de largă încât trimite cu gândul către un conflict de interese.

KPMG auditează firmele din România ale grupului Vienna Insurance Group (VIG), adică Asirom, Omniasig și BCR Asigurări de viață, dar a auditat Allianz Țiriac și Uniqa.

Tot KPMG este cea care a formulat raportul în urma căruia Euroins a fost trimisă în procedură de redresare financiară și se pare că într-o  anumită perioadă a lucrat și la Carpatica Asig.

Grupul KPMG este cel care administrează în prezent și Mediafax, instituția de presă încă deținută de Adrian Sârbu. Practic, Ziarul Financiar, Gândul și agenția Mediafax sunt controlate de KPMG. 

La aceeași firmă au lucrat și mai mulți directori din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, dar și actualul președinte al Fiscului, Dragoș Doroș.

În Statele Unite, KPMG a avut multe procese. În cel mai recent și mai grav, grupul a fost acuzat că a trimis în faliment un mare creditor ipotecar, grupul New Century Financiar Corp.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...