Direcţia Naţională Anticorupţie cere anularea deciziei de achitare în cazul Marianei Rarinca, femeia judecată pentru că ar şantajat-o pe preşedinta ICCJ, Livia Stanciu, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.
Un complet de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache, a decis definitiv, săptămâna trecută, achitarea Marianei Rarinca. Femeia, care fusese trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, sub acuzaţia că ar fi şantajat-o pe Livia Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a fost arestată preventiv timp de şase luni, pe durata anchetei şi a procesului.
Potrivit stiri.tvr.ro, procurorii DNA au formulat o contestaţie în anulare a deciziei, motivând această cale extraordinară de atac cu incompatibilitatea în care s-ar fi aflat judecătoarea Risantea Găgescu.
Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui, a mai arătat stiri.tvr.ro.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, miercuri, Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut demiterea preşedintelui ICCJ şi a procurorului şef al DNA, Codruţa Kovesi.
"Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile instituţionale şi publice ale reprezentanţilor puterii legislative, liderilor politici şi formatorilor de opinie, ale căror declaraţii depăşesc limitele rezonabile ale discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 303/2004, va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii de verificări privind activitatea şi conduita procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzei", a arătat CSM într-un comunicat de presă.
CSM solicită tuturor celor implicaţi în această problematică "să apeleze la acţiuni şi discursuri echilibrate, raţionale şi lucide, ca unic mod de apărare a principiilor statului de drept şi a valorilor democratice".
"Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de acţiunile concertate ale unor reprezentanţi ai Senatului României şi a unei părţi din mass-media românească care tind la afectarea echilibrului puterilor în stat prin subminarea autorităţii puterii judecătoreşti şi a sistemului judiciar în ansamblul său. Exploatarea instituţională şi mediatică a soluţiei definitive de achitare pronunţată de o instanţă judecătorească şi stigmatizarea publică a persoanei preşedintelui ICCJ în acest context, strict în considerarea poziţiei şi rangului instituţional al acestuia care a valorificat un drept fundamental, şi anume, acela al sesizării instituţiilor abilitate în legătură cu o situaţie sau posibile fapte de natură penală, poate genera un nepermis mecanism de erodare a încrederii cetăţenilor în calitatea sistemului judiciar şi de forţare a limitelor constituţionale de putere", a mai arătat CSM.
Reprezentenţii CSM reclamă şi faptul că se sugerează că în instrumentarea dosarului a existat o complicitate între preşedintelui ICCJ şi procurorul şef al DNA. Acest lucru "tinde să explice şi să motiveze într-o logică periculoasă şi globalizatoare situaţii şi contexte privitoare la actul de justiţie din agenda actuală a puterii legislative şi a unor reprezentanţi de vârf ai vieţii politice româneşti".
Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea magistraţilor Livia Stanciu şi Laura Kovesi având în vedere că femeia acuzată de şantajarea şefei ICCJ a fost achitată.
"Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu. Într-o asemenea situaţie, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit au fost încălcate de către doi înalţi magistraţi, în mod deliberat şi cu rea credinţă, vă cerem, Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu şi Laura – Codruta Kovesi", se arată în scrisoarea semnată de senatorii PLR Călin Popescu-Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghise şi Nicolae Nasta.
Senatorii i-au mai cerut, în documentul citat, preşedintelui Iohannis să utilizeze poziţia pe care o are în CSM pentru a solicita o anchetă disciplinară pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a active în magistratură.
"Există în acest moment atât suspiciunea rezonabilă, cât şi indicii temeinice că Preşedintele ICCJ şi Procurorul Şef al DNA au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetăţean obişnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natură patrimonială", au mai scris senatorii în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis.
În plus, Tăriceanu i-a solicitat lui Klaus Iohannis să se alăture Parlamentului, "fără rezerve", în demersul de a modifica Codul Penal şi de Procedură Penală, în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocuirii "suspiciunii rezonabile cu indicii temeinice", ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.
"Este evident că arestul preventiv nu este temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distruge viaţa şi încalcă demnitatea a mii de cetăţeni obişnuiţi, care au dreptul să se bucure de protecţia legii. Nu trebuie să mai îngăduim ca cineva să mai cadă victimă vreodată bunului plac şi a intereselor oculte ale unora dintre cei însărcinaţi cu aplicarea legii", mai precizau senatorii PLR în scrisoarea deschisă.
Joi, Klaus Iohannis i-a răspuns lui Călin Popescu Tăriceanu în privinţa solicitării de înlăturare a celor doi magistraţi prin demisie.
"Consider că demisia dintr-o funcţie de conducere reprezintă un act unilateral de voinţă, care nu poate fi determinat sau influenţat de nicio autoritate publică, deci nici de către Preşedintele României", afirmă preşedintele.
Potrivit lui Klaus Iohannis, "asigurarea independenţei justiţiei reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunţe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a procurorilor şi, implicit, cu privire la cariera acestora".
Preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, a declarat, joi, că nu există niciun motiv pentru a-şi da demisia, în contextul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, i-a transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis în care i-a cerut să o "înlăture" de la conducerea instanţei supreme.
"Nu există niciun motiv pentru a-mi da demisia. Aţi văzut că s-a făcut de către CSM o solicitare către Inspecţia Judiciară. Inspecţia Judiciară urmează să verifice (…) dacă prin afirmaţiile care au fost făcute, fie de Călin Popescu-Tăriceanu sau prin conţinutul celor susţinute în acea scrisoare, s-a adus sau nu s-a adus atingere independeţei sistemului judiciar", a spus Livia Stanciu.
Dosarul în care Mariana Rarinca a fost acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, de la care a cerut 20.000 de euro pentru a nu face publice informaţii presupus compromiţătoare, a fost trimis Tribunalului Bucureşti în 1 iulie 2014.
Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Mariana Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare, dar la apelul judecat la Curtea de Apel Bucureşti, completul de judecată a dispus, în 21 mai, achitarea acesteia, decizia fiind definitivă.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe preşedinta ICCJ cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul acesteia. Mariana Rarinca i-ar fi cerut Liviei Stanciu 20.000 de euro drept compensaţie pentru "datorii" care ar fi fost plătite de aceasta în numele soţului preşedintei ICCJ.
"În perioada aprilie 2014 – 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit ameninţări prin intermediul unei convorbiri telefonice şi prin mesaje tip SMS. Inculpata a ameninţat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromiţătoare despre persoana vătămată şi familia acesteia. În schimbul nedivulgării a acestor informaţii compromiţătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate o sumă de bani", precizau procurorii în rechizitoriu.
