De sâmbătă până pe 16 mai, 78.000 de români din toată ţara vor fi chestionaţi de operatorii Institutului Naţional de Statistică cu 61 de întrebări. Este vorba despre un recensământ de probă, pentru pregătirea celui definitiv care va avea loc în luna octombrie.
Cel de-a 14-lea recensământ al populaţie organizat în România se deosebeşte de predecesoarele sale prin faptul că e primul care are loc după intrarea României în Uniunea Europeană (UE). Forul european a impus tuturor ţărilor membre un regulament unitar privind recenzarea populaţiei. „Recensământul de anul acesta va avea 61 de întrebări. Câteva dintre acestea nu au figurat în formularele ultimului recensământ, cel din 2002. Noile întrebări sunt cerute de către UE şi se referă la fenomenul migraţiei şi la persoanele cu dizabilităţi. Adevăratul recensământ se va desfăşura în perioada 22 – 31 octombrie 2011, iar cel de probă, între 7 şi 16 mai”, a declarat pentru România Liberă preşedintele INS, Vergil Voineagu.
El a adăugat că UE urmăreşte să cunoască date şi informaţii cu privire la mişcarea migratorie a populaţiei apte de muncă dintr-o ţară în alta. Astfel, vor fi recenzaţi şi românii plecaţi la muncă în străinătate, cei care sunt în migraţie temporară, prin declaraţiile unei rude din gospodărie. „Toate informaţiile adunate de reprezentanţii INS în România vor fi comparate, în oglindă, cu informaţiile strânse de celelalte ţări europene”, susţine Voineagu.
Recensământul de probă vânează minusurile organizării
Întrebat care este scopul organizării recensământului de probă, Vergil Voineagu ne-a explicat%Proxy-Connection: keep-alive CachProxy-Connection: keep-alive Cache-Control: max-age=0 Control: max-age=0
„Urmărim să testăm toate etapele recensământului din octombrie şi metodologia. Cu această ocazie vrem să vedem cât de bune sunt chestionarele, manualele, ghidul pentru recenzori şi sectorizarea făcută pentru recensământ. La recensământul de probă va fi folosit tot instrumentarul. Sperăm să remediem rapid eventualele disfuncţionalităţi”.
Cu această ocazie, va fi folosit întreg sistemul electronic şi normele de codificare ale materialului de recensământ. Reprezentanţii INS ne-au informat că recensământul de probă se va desfăşura în toate judeţele ţării. „Fiecare judeţ va avea câte şase sectoare de recenzare, trei în municipiul de reşedinţă, iar alte trei în mediul rural. În total sunt 261 de sectoare, 282 de recenzori şi recenzori coordonatori. Vor fi recenzate şi 21 de spaţii colective de locuit: hoteluri, cămine studenţeşti şi azile de bătrâni. Harta acestor sectoare poate fi consultată pe site-ul instituţiei noastre”, a afirmat Voineagu.
Recenzori romi pentru comunităţile de romi
Cele 261 de sectoare ce urmează a fi recenzate au fost selectate după un eşantion reprezentativ la nivel naţional. Fiecare sector are în jur de 100 de locuinţe şi aproximativ 300 de persoane. „Selectarea sectoarele de recenzare a ţinut cont şi de alegerea unor zone locuite în majoritate de minorităţi, în special cea romă. La recensământul de probă vor fi folosiţi şi recenzori romi, în comunităţile de romi.
Ei vor fi selectaţi cu ajutorul primăriilor locale”, a declarat Voineagu. Preşedintele INS recomandă fiecărei persoane ce urmează a fi recenzată să-i legitimeze pe recenzori, să le ceară acestora să le explice care este scopul recensământului, iar dacă nu înţeleg vreo întrebare din chestionar, să ceară precizări. „Toate informaţiile oferite recenzorului sunt confidenţiale şi nu pot fi folosite în alt scop decât cel statistic”, precizează preşedintele INS.
48 de milioane de euro costă recensământul
Recensământul din octombrie costă 193 de milioane de lei, adică 48,2 milioane de euro. Întreaga acţiune angajează 120.000 de persoane numai pentru operaţiunile de înregistrare a datelor de pe teren.
Populaţie în scădere
– 21,7 milioane de români număra România în 2002, la ultimul recensamânt
– 22,8 milioane de români avea România în 1992