Planorul care a dispărut în Carpaţii Meridionali ar fi putut avea probleme tehnice. Chiar dacă nu acestea i-au cauzat prăbuşirea, problemele tehnice ar explica de ce autorităţile nu cunosc traiectoria ultimului zbor şi, în consecinţă, nici locul prăbuşirii.
Spre deosebire de un avion, un planor are la bord mult mai puţine aparate. Totuşi, planorul are un transponder – un emiţător radio instalat special pentru a semnala pe radare unde se află aeronava. Transponderul ar trebui să emită pe tot timpul zborului, până la o eventuală prăbuşire.
În cazul planorului condus de Mircea Crăciun, transponderul nu a funcţionat deloc pe parcursul zborului. Această informaţie provine de la ROMATSA, care a anunţat că “pe ecranele radar nu au existat niciun fel de informaţii primite de la transponderul planorului”.
Transponderul ar fi putut fi ori dezactivat, ori defect.
Planorul era la primul test
Mircea Crăciun era un pilot cu multă experienţă, dar planorul cu care a executat ultimul zbor îl testa pentru prima dată după asamblare. Planorul fusese inchiriat de la o firma din străinatate.
Planorul a dispărut pe timpul zborului de joi, 6 august. Aeronava şi-a luat zborul de pe aerodromul Ghimbav (Braşov). ROMATSA a anunţat că Mircea Crăciun a folosit ultima dată telefonul mobil joi, la ora 13.06, în timp ce survola oraşul Predeal.
ROMATSA a precizat că, pentru zborul cu planoare, nu este obligatorie depunerea unui plan de zbor, dar pilotul poate obţine informaţii la cerere. Totuşi, Mircea Crăciun nu a încercat să intre în legătură cu ROMATSA pentru a solicita informaţii. Potrivit relatărilor comandantului Aeroclubului Braşov, pilotul Mircea Crăciun a fost în legătură radio numai cu conducătorul de zbor de la Aerodromul Ghimbav.
Dispariţia planorului a fost raportată abia după şapte ore
La decolare, pilotul planului a declarat că intenţionează un zbor de circa două ore. Totuşi, ROMATSA ar fi fost anunţată despre dispariţia planorului abia joi seară, la circa 9 ore de la decolare, adică la circa 7 ore de la dispariţie.
1200 de oameni cu 181 de vehicule continuă, marţi, căutarea pilotului şi a planorului.
Echipele de căutare sunt formate din pompieri – unii dintre ei cu pregătire de alpinism, jandarmi montani, salvamontişti, poliţişti, militari din trupele de vânători de munte, pădurari şi voluntari.
Dintre vehiculele folosite, unele sunt prevăzute cu şenile, pentru a pătrunde în zone greu accesibile.
Două elicoptere, unul al Inspectoratului General de Aviaţie al MAI, celălalt al Ministerului Transporturilor, se află la dispoziţia echipelor de la sol, fiind pregătite să intervină.
Căutările continuă în opt judeţe
Misiunile de căutare se derulează astăzi pe mai multe trasee montane din judeţele Harghita, Covasna, Argeş, Buzău, Prahova, Braşov, Bacău şi Vrancea.
În judeţele Sibiu şi Dâmboviţa căutările au fost oprite, considerându-se că aeronava nu a avut cum să ajungă acolo.
Traseele de căutare au fost stabilite în urma şedinţei operative care a avut loc luni seară la nivelul punctului mobil de comandă din Predeal, la care au participat reprezentanţii tuturor structurilor implicate în misiunea de căutare.
Duminică seară, câţiva localnici au semnalat prezenţa unor obiecte în zona Valea Sipa (Poiana Ţapului), despre care s-a presupus că ar fi resturi de aeronavă. Pe de altă parte, imediat după dispariţie, o turistă a furnizat o fotografie care semnala prezenţa planorului în zbor undeva în masivul Postăvarul. Totuşi, aceste indicii nu au ajutat echipele de căutare.
Secretarul de stat Raed Arafat, coordonatorul acţiunii de căutare, a precizat că s-a făcut şi o analiză din punctul de vedere al condiţiilor meteo, care a fost prezentată la Centrul de analiză şi comandă integrată de la Ministerul de Interne. S-a luat în calcul starea vremii din ziua ultimului zbor şi s-au simulat anumite trasee pe care s-ar fi putut deplasa planorul. Arafat a declarat că s-a întâlnit, duminică, şi cu fiul pilotului, iar acesta i-a spus că traseele luate în calcul în prezent sunt cele pe care tatăl său le urma în mod frecvent.