După vizita lui Joe Biden la București și întâlnirea lui Traian Băsescu cu Barack Obama la Varșovia, toate mesajele politice care trebuiau transmise au fost transmise. Ieri însă, a sosit în România și șeful Pentagonului, Chuck Hagel, celălalt „pilon“ al politicii externe și de securitate americane. Această vizită este și cea mai puțin mediatizată.
Chuck Hagel a venit în România de la Bruxelles, unde a avut loc o reuniune de două zile a miniștrilor Apărării ai țărilor membre NATO, în care s-au discutat pe larg strategia și tacticile de combatere și îngrădire a amenințării ruse. S-au luat decizii importante, cum ar fi respectarea în continuare a acordului din 1997 cu Rusia, ceea ce înseamnă că nu vor fi instalate baze militare NATO permanente pe teritoriul noilor state membre (din Europa Centrală și de Est). dar că, în schimb, vor fi pre-poziționate echipamente în aceste țări și vor fi intensificate exercițiile care să amplifice capacitatea de reacție astfel încât forțele plasate permanent în vestul Europei să aibă acces rapid la aceste echipamente și să poată reacționa cu rapiditate în caz de criză. Este o decizie majoră care va figura cu siguranță pe agenda Summit-ului din Țara Galilor ca măsură de descurajare a acțiunilor agresive ale Rusiei, fără să taie legăturile cu Moscova și să declanșeze o nouă cursă a înarmărilor sau un nou război rece. Propunerea, așa cum a sugerat președintele Barack Obama, a venit de la Washington și secretarul Hagel a avut două zile să o promoveze la Bruxelles, când a avut și suficient timp să se întâlnească și cu ministrul Mircea Dușa, care s-a aflat și el acolo, pentru discuții de detaliu. Și, cu toate acestea, Hagel a venit, după Bruxelles, în România. De ce?
La prima vedere, a părut o vizită de protocol. Dușa l-a primit cu deferență: „Vizita dumneavoastră în țara noastră are o semnificație foarte importantă, este pentru prima dată când un secretar al Apărării se află în vizită în România după 2004, anul aderării noastre cu drepturi depline în NATO. Primirea României în Alianță a constituit cel mai important proiect strategic național după ’89, iar dumneavoastră ați fost una din vocile cele mai influente care au pledat în favoarea includerii noastre în al doilea val de extindere a NATO”, iar Hagel a răspuns pe măsură: „Vreau să felicit România pentru intrarea ei acum 10 ani în NATO. Țara dumneavoastră a demonstrat că este un partener de mare încredere pentru SUA și NATO. Sunt foarte mândru că am făcut parte din Senatul SUA atunci când am sprijinit România, intrarea României în NATO. Știu cât de mult președintele Obama și SUA apreciază această prietenie a poporului român și apreciem mai ales căldura și ospitalitatea poporului român față de noi…”.
Dincolo de aceste amabilități, există și temeiuri foarte serioase ale acestei vizite, prima după 2004, cum sublinia Dușa. Primul gând ar duce la baza de rachete de la Deveselu, dar Hagel nu a mers la Deveselu, ci la Kogălniceanu. Acolo s-a dus până și Victor Ponta ca să-l întâlnească pe șeful Pentagonului. Cheia stă în faptul că de două zile baza de tranzit Manas din Kîrgîzstan s-a închis oficial și din acel moment baza de la Kogălniceanu a devenit baza oficială de tranzit a trupelor care se retrag din Afganistan. Americanii au obiceiul să verifice la fața locului în ce au băgat banii și dacă toate lucrurile funcționează conform planului iar aceasta poate fi una din explicațiile vizitei. Hagel a vrut să verifice personal că totul este în regulă, iar Ponta a vrut să-i garanteze personal că Guvernul și-a făcut treaba. În al doilea rând, Hagel și Dușa au făcut o vizită la bordul crucișătorului american Vella Gulf, acostat la Constanța. Din nou, o vizită de protocol, care nu a fost chiar o vizită de protocol. În luna aprilie a avut loc un incident în care distrugătorul USS Donald Cook, aflat la câteva mile de Constanța a fost survolat la o înălțime de aproximativ 200 de metri, de 12 ori, timp de 90 de minute, de un avion de vânătoare rusesc Suhoi-24. O știre despre un incident similar, în care un Suhoi-27 a zburat la 30 de metri de un avion american în largul coastelor Japoniei, tot în aprilie, punând în pericol echipajul, a fost dezvăluită cu două zile în urmă de CNN. Este limpede că rușii încearcă să-i provoace pe americani și pe aliați și că e nevoie de proceduri pentru a răspunde acestor provocări.
De altfel, Dușa a ținut să sublineze că „situația de securitate din regiunea noastră s-a schimbat în mod dramatic, cu implicații profunde atât pentru postura NATO în general, dar mai ales pentru cea a țărilor din flancul estic al Alianței”, că „principalul subiect de discuție l-a constituit Parteneriatul strategic dintre cele două țări, pe componenta sa militară” și că „este extrem de importantă asistența părții americane în dezvoltarea programului de înzestrare cu aeronave de luptă F-16”.
