În timp ce un judeţ a pierdut 55.000 de oameni, altul a înregistrat o creştere spectaculoasă de 64.000. Totul, în doar zece ani. Care sunt explicaţiile diferenţelor enorme dintre rezultatele recensământului din 2002 faţă de cel din 2011?
În cei zece ani care au trecut de la recensământul din 2002, într‑un context de explozie a migraţiei externe şi de scădere a natalităţii, populaţia stabilă recenzată din România a scăzut cu peste 2,6 milioane de persoane şi a ajuns la 19.043.767 de români. Acesta este cel mai mic număr înregistrat în ultimii 35 de ani.
Reculul populaţiei s-a plasat între 4,04% în judeţul Timiş şi 21,45% în judeţul Tulcea, potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ.
Singurul judeţ în care populaţia a crescut este Ilfovul, dar acest judeţ este un caz particular, creşterea populaţiei fiind rezultatul direct al boom-ului imobiliar, în special în localităţile din zona de nord a Capitalei.
„Majoritatea noilor ilfoveni sunt bucureştenii care au plecat de la bloc şi-au făcut o casă aproape de Bucureşti, dar mulţi dintre ei şi-au păstrat locurile de muncă în Capitală”, a declarat subprefectul Lilian Onescu.
În plus, acest judeţ este singurul beneficiar al migraţiei externe. „Peste 4.000 de cetăţeni străini, turci în cea mai mare parte, aveau la recensământ reşedinţa în localităţile în plină expansiune imobiliară din Ilfov”, a declarat acad. prof. dr. Vasile Gheţău.
Tulcea: Unde au dispărut 55.000 de oameni?
La polul opus se găseşte judeţul Tulcea, care a înregistrat o pierdere de 55.024 de români faţă de recensământul de acum 10 ani, adică de 21,45%. Tulcea este judeţul cu cel mai mic număr de persoane, aici locuind 201.468 de români faţă de 256.492 în anul 2002.
Prefectul judeţului Tulcea, Lucian Eduard Simion, explică scăderea numărului de locuitori recenzaţi prin faptul că foarte mulţi tulceni au plecat în străinătate. „Sunt sate unde jumătate din locuitori sunt plecaţi. Pleacă din cauza condiţiilor economice”, a spus acesta, bazându-se şi pe explicaţiile primite de la recenzori. Prefectul a precizat că recensământul a stabilit populaţia stabilă, iar cei plecaţi peste hotare pentru o perioadă mai mare de 13 luni nu mai sunt recenzaţi în ţară. Cu toate acestea, Lucian Eduard Simion a mai spus că rezultatele recensământului din România vor fi corelate cu rezultatele din ţările europene. „Aceste persoane nu au dispărut cu totul, vor apărea undeva”, a spus el. În schimb, sociologul Vasile Gheţău lansează o altă ipoteză care ar justifica scăderea masivă a numărului locuitorilor din Tulcea: nerecenzarea populaţiei. „Problema migraţiei este relativă. Se recunoaşte oficial că aproximativ un milion de români nu au putut fi recenzaţi, posibil ca mulţi dintre ei să locuiască în Tulcea”, a spus Gheţău.
Teleorman: „scăderea naturală, mai importantă decât migraţia”
„Declinul populaţiei dintre ultimele două recensăminte este o continuare a declinului instalat la începutul anilor ’90 şi, la o privire rapidă asupra întregii perioade 1992-2011, constatăm că în 12 judeţe reculul are valori dramatice – între 20 şi 27% -, ceea ce înseamnă un sfert din populaţia acestor judeţe la recensământul din anul 1992! Migraţia externă este componenta majoră a acestui declin, dar există un judeţ în care scăderea naturală este mai importantă decât migraţia: Teleorman”, conchide Gheţău în cartea sa, „Drama noastră demografică”.
În 12 judeţe, un sfert din populaţie a dispărut în zece ani
– În Capitală locuiesc 1,67 milioane de persoane. Numărul bucureştenilor este în scădere faţă de anul 2002, când în Capitală locuiau peste 1,92 milioane de persoane.
– După Tulcea, judeţul Hunedoara se află pe locul al doilea în privinţa scăderii populaţiei. În prezent, aici locuiesc cu aproape 90.000 de persoane mai puţin decât în 2002.
Scăderi importante s-au mai înregistrat şi în judeţele Neamţ (18,33%), Brăila (18,29%) şi Galaţi (19,10%).
