După ce a ignorat apelurile repetate ale Parisului şi a declanşat un scandal imens, autorizând extinderea unui bar, gard în gard cu Ambasada Franţei, primarul Andrei Chiliman a pierdut şi procesul deschis pentru anularea autorizaţiei.
Într-un oraş în care autorizaţiile de construcţie se acordă, de multe ori, la limita legislaţiei, iar uneori sunt eliberate chiar de către alte instituţii decât cele abilitate, apariţia unui imobil fără nici un sens lângă o clădire istorică sau lângă o biserică riscă să nu mai şocheze pe nimeni. Sunt însă şi cazuri fericite în care astfel de documente sunt anulate de instanţă, mai ales dacă intervin probleme legate de securitatea unor instituţii. Astfel s-a întâmplat cu autorizaţia de construcţie emisă de Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman, pentru extinderea unei terase-bar cu program non-stop, amplasată chiar lângă Ambasada Franţei. După ce demersurile Parisului pe lângă primăria de sector au eşuat, reprezentanţa diplomatică s-a adresat Ministerului de Externe şi Prefecturii Municipiului Bucureşti, cu scopul declarat de a obţine anularea autorizaţiei. Conflictul nu a trecut neobservat, pentru că nici ambasada, nici edilul Chiliman nu s-au abţinut de la declaraţii dure.
Cum a fost acordată autorizaţia
În 10 decembrie 2009, Primăria Sectorului 1 a emis o autorizaţie pentru extinderea cafenelei Tonka, aflată gard în gard cu ambasada. Documentul a fost semnat, deşi clădirea ambasadei franceze este totuşi monument istoric, iar instituţia abilitată să emită autorizaţii de construcţie în jurul imobilelor cu un asemenea statut nu este primăria de sector, ci Primăria Generală a Capitalei. Clădirea de lângă Ambasada Franţei a mai fost modernizată de-a lungul timpului. Fost internet-cafe cu program non-stop, s-a transformat în bar cu terasă, după ce internetul a început să intre în casele majorităţii bucureştenilor.
„Victima deciziei lui Chiliman”
Imediat după ce Primăria Sectorului 1 a emis autorizaţia pentru cafeneaua Tonka, misiunea diplomatică s-a declarat „victima unei decizii a primarului sectorului 1, Andrei Chiliman”. Ambasada a subliniat de altfel şi impactul negativ al unui asemenea stabiliment asupra „liniştii şi securităţii necesare exercitării misiunii diplomatice”. Grijile francezilor sunt întemeiate, dat fiind faptul că nimeni nu poate exclude riscul ca, după un pahar în plus, să apară scandaluri de stradă în zonă sau sticle aruncate peste gardul ambasadei. Iar astfel de incidente pot provoca complicaţii serioase când vine vorba de securitatea perimetrului diplomatic.
„Sediul ambasadei este inviolabil”
Pe de altă parte, un comunicat remis în luna ianuarie de partea franceză mai menţiona şi că imobilul este monument istoric, deci Primăria Sectorului 1 nu avea autoritatea de a emite o autorizaţie de construcţie. Un alt aspect subliniat de reprezentanţii Franţei la Bucureşti este acela că ambasadele sunt protejate de Convenţia de la Viena, semnată şi de România, care prevede că „sediul ambasadei este inviolabil, iar statul român are obligaţia specială de a lua toate măsurile pentru a împiedica deteriorarea locaţiei misiunii diplomatice”. Pentru că însă nu a găsit nici cea mai mică înţelegere la nivelul conducerii Primăriei Sectorului 1, ambasada a apelat în cele din urmă la justiţie, „pentru ca această dezordine să înceteze definitiv”, şi nu s-a ferit să-l critice dur pe Andrei Chiliman: „Ambasada regretă profund că reprezentanţi aleşi de poporul român, investiţi cu un mandat municipal, arată astfel public puţina importanţă pe care o acordă regulilor internaţionale, legilor naţionale şi tradiţiilor de ospitalitate ale României, în relaţiile cu un stat prieten şi aliat.”
Atitudine „autoritară şi tendenţioasă”?
Ieri, edilul nu a dorit să comenteze decizia recentă a instanţei, motivând, prin intermediari, că aşteaptă motivarea judecătorilor. În urmă cu câteva luni, în schimb, edilul folosea cuvinte dure la adresa diplomaţilor din Hexagon. „Regret atitudinea autoritară, nefondată şi tendenţioasă exprimată public de misiunea diplomatică, încercând să denigreze, netemeinic, credibilitatea insitituţiei Primăriei Sectorului 1″, a subliniat Chiliman. Primarul Sectorului 1 mai arăta atunci că autorizaţia a fost emisă pe numele proprietarului terenului – Consiliul General al Municipiului Bucureşti – Administraţia Fondului Imobiliar, la solicitarea firmei care închiriază spaţiul respectiv, SARA SERV SRL. Chiliman preciza că, tocmai pentru că era vorba despre o misiune diplomatică şi monument istoric, primăria pe care o conduce a cerut firmei să obţină aviz de la Serviciul Român de Informaţii, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe şi alte instituţii ale statului român. După ce aceste instituţii şi-au dat acordul, a fost emisă şi autorizaţia de construcţie.
„Legea este mai presus de interesele personale”
În urma acestui scandal, Prefectura Capitalei a contestat autorizaţia de construcţie în contencios administrativ. Tribunalul Bucureşti a decis în 15 octombrie anularea autorizaţiei de construcţie. Motivarea nu a fost încă făcută publică, iar hotărârea mai poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Prefectura şi-a motivat acţiunea în instanţă arătând că, în momentul eliberării autorizaţiei, era în vigoare o lege care stipula că entitatea care autorizează lucrările în zona de protecţie a monumentelor istorice trebuie să fie Primăria Generală, şi nu autoritatea de sector. În plus, Primăria Capitalei ar fi cerut încă din octombrie 2009, printr-o adresă trimisă primăriei de sector, să nu emită autorizaţie de construcţie pentru imobilul în cauză, întrucât există o sentinţă definitivă de evacuare a ocupanţilor acestuia. De asemenea, Primăria Generală ar fi cerut primăriei de sector să nu prelungească contractul de închiriere pentru firma care deţine cafeneaua Tonka. Ambasada Franţei a salutat decizia Tribunalului Bucureşti, care „demonstrează că legea este mai presus de interesele personale”.
Tribunalul Bucureşti a decis în 15 octombrie anularea autorizaţiei de construcţie. Motivarea nu a fost încă făcută publică, iar hotărârea mai poate fi atacată, cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
