Siturile arheologice din Hunedoara au o şansă nesperată: UNESCO se implică în restaurare pentru a le include în circuitul turistic
Aflate într-un nemeritat con de umbră, cetăţile dacice din judeţul Hunedoara au şansa de a fi readuse la lumină, iar turiştii vor putea vizita vestigiile inestimabile graţie unui proiect realizat de autorităţi cu implicarea UNESCO. „Deocamdată nu putem vorbi despre costuri, pentru că ne aflăm în faza premergătoare a proiectului, realizat cu implicarea UNESCO”, explică primarul din comuna Băniţa, Ionel Burlec, localitate unde se află una dintre cetăţi.
„Am efectuat măsurătorile”
Deocamdată au fost realizate măsurătorile din perimetrele protejate şi au fost întocmite planurile, iar lucrările de restaurare ar putea demara în acest an. „Noi am efectuat măsurătorile şi am întocmit planurile cu coordonatele cetăţilor dacice, iar Prefectura le va trimite mai departe pentru finanţare. De restaurarea lor se va ocupa UNESCO, iar ei spun că anul acesta vor începe lucrările de restaurare a cetăţilor dacice”, ne-a declarat Lucian Dragomir, şeful Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Hunedoara. Proiectul de restaurare include cinci monumente istorice, respectiv cetăţile de la Băniţa, Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Sarmizegetusa Regia.
Deşi nu au fost avansate sume privind costurile acestei ample operaţiuni, istoricii spun că, foarte probabil, fiecare monument va avea nevoie de investiţii de „milioane de euro”. Cel mai probabil, restaurarea unei cetăţi precum Costeşti va costa cinci milioane de euro, preţ stabilit prin comparaţie cu monumente de mărime asemănătoare din Europa. Însă arheologul clujean Gheorghe Petrov spune că proiectul ar trebui să includă reconstrucţia totală a unor cetăţi, aşa cum se întâmplă în Franţa. Specialistul crede că restauratorii trebuie să folosească doar materiale de genul celor utilizate în Antichitate. „Dacă vorbim şi de monumente romane, trebuie folosit un amestec de var, cărămidă pisată şi nisip, nu beton, cum s-a întâmplat în perioada comunistă.”
Situri uitate
Pe de altă parte, prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, spune că pentru fortificaţiile din Munţii Orăştie doreşte promovarea unui act normativ privind realizarea unui management integrat, în colaborare cu forul internaţional. „Este vorba despre reglementarea situaţiei juridice a terenurilor, pentru a se face un management integrat al siturilor arheologice şi al celor naturale şi punerea lor în valoare”, a precizat Attila Dezsi.
Toate cele cinci situri arheologice ce constituite complexul cetăţilor dacice sunt incluse, din 1999, în lista patrimoniul mondial, ceea ce reliefează importanţa lor. Din păcate, pentru aceste obiective de o inestimabilă valoare s-a făcut prea puţin şi doar Sarmizegetusa Regia, care se întinde pe o suprafaţă de 266.000 mp, a fost în atenţie, mai ales pe fondul scandalurilor declanşate de căutătorii moderni de comori. Abia de curând s-a reuşit şi curăţarea perimetrului fostei capitale a Daciei preromane, însă celelalte bijuterii istorice, la fel de importante pentru moştenirea cultural-istorică, sunt aproape uitate. De exemplu, vechea cetate de la Băniţa, cu o suprafaţă de peste 81.000 de metri pătraţi, nici măcar nu mai poate fi vizitată, deşi teoretic accesul se face direct din DN 66.
Cetatea a fost construită în zona cea mai înaltă a Dealului Bolii, care se află la limita vestică a bazinului Văii Jiului, deasupra Peşterei Bolii, însă de la baza dealului nu mai există nici o cale de acces, iar pantele sunt abrupte. De asemenea, Cetatea de la Costeşti, construită la sfârşitul secolului II şi începutul secolului I î.H., este prea puţin cunoscută, deşi este cea mai veche dintre fortificaţiile dacice din Munţii Orăştiei. Cetăţuia, cu sanctuarele sale şi cu aşezarea civilă dezvoltată la poalele sale, a fost prima capitală a regatului dac condus de Burebista.
Restaurarea cetăţilor din Munţii Orăştiei impune respectarea unor proceduri speciale, dată fiind valoarea de patrimoniu a siturilor arheologice.
