Zece brokeri acuzați de de înşelăciune şi desfăşurarea de activităţi neautorizate pe piaţa de capital, au fost propuși pentru arestare preventivă. Anchetatorii au percheziționat, miercuri 55 de locații , unde au identificat aproximativ 400 de persoane, care efectuau activităţi neautorizate de servicii de investiţii financiare.
Au fost ridicate cu prilejul percheziţiilor peste 400 unităţi de calcul şi medii de stocare, dar şi înscrisuri care atestă efectuarea neautorizată a activităţilor de operaţiuni nereale pe piaţa de capital.
Citește și: 55 de percheziții la BROKERI NEAUTORIZAȚI ce acționau pe platforme online fictive
Joi, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au sesizat Judecătoria Sector 1 Bucureşti cu propunere de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile, faţă de inculpaţii DAHORE BOGDAN MARIUS, CIOARĂ EMANUEL, MORARU JAN DANIEL, TĂNĂSESCU FLORIN VALENTIN, STAN ROBERT IONUŢ, DIMA VLADIMIR MIHAIL, VLAD GEORGE VALENTIN, GROAPĂ ALEXANDRU, ILIE CONSTANTIN GRIGORE şi SDROBIŞ RĂZVAN ALIN – reţinuţi în cauză pe o durată de 24 de ore, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi desfăşurarea de activităţi neautorizate pe piaţa de capital.
Cum acționa rețeaua
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în perioada 2013 – 2015, inculpaţii, prezentându-se sub calitatea falsă de brokeri şi reprezentanţi ai societăţii de servicii de investiţii financiare Y.T.FX, înregistrată în Republica Mauritius, dar care nu este autorizată să presteze servicii de investiţii financiare în România, folosindu-se în mod fraudulos de platforma de tranzacţionare on-line Y.T.FX, au determinat mai multe persoane vătămate, cărora le-au creat convingerea că investesc în mod real, să depună sau să transfere sume consistente de bani în conturile bancare deţinute sau controlate de inculpaţi, cu scopul de a fi investiţi/folosiţi la operaţiuni pe piaţa de capital, operaţiuni care în realitate nu aveau loc, sumele de bani fiind însuşite de către aceştia.
Operaţiunile pe piaţa de capital erau doar o legendă falsă, creată cu scopul a determina persoanele vătămate să depună sau să transfere banii, sens în care acestea primeau prin telefon instrucţiuni pentru a realiza operaţiuni cu instrumente financiare, după ce le erau deschise conturi pe platforma de tranzacţionare Y.T.FX.
Pe baza instrucţiunilor primite, persoanele vătămate intrau pe contul de tranzacţionare şi realizau operaţiunile indicate, cu consecinţa pierderii sumelor de bani depuse sau transferate în anumite conturi bancare, de unde banii erau transferaţi imediat către conturi bancare din străinătate, nefiind niciodată folosiţi efectiv la efectuarea de plăţi către eventuali parteneri contractuali.
Inculpaţii au structurat activitatea infracţională pe două paliere: activitatea de „call center” şi activitatea de „brokeraj”.
Persoanele care desfăşurau activitatea de „call center” erau angajate cu contract individual de muncă la SC R.G.I. SRL (fostă YT G. M.), SC AS I. SRL (a cărei denumire reală este S. T. SRL), SC R.P.S. SRL, SC T. O. I. SRL, SC S. M. SRL şi SC E. S. T. (E.S.G. S. T. SRL), societăţi administrate sau controlate de inculpaţi.
Cum ademeneau clienții
Activitatea de „call center” consta în apelarea insistentă şi repetată a unor posibili clienţi (potenţiale victime) pentru a-i determina să investească sume de bani în piaţa de capital. Clienţii erau ademeniţi cu iluzia unor câştiguri rapide, însă, în realitate, banii nu erau investiţi niciodată în piaţa de capital, fiind depuşi de către persoanele vătămate (la îndrumarea făptuitorilor) direct în conturile unor entităţi juridice nerezidente, de unde, mai departe, aceştia erau transferaţi către alte conturi bancare din Bulgaria, Cipru şi Israel.
Persoanele implicate în activitatea de „call center” erau instruite să reproducă anumiţi termeni specifici pieţei de capital în discuţiile iniţiale pe care le au cu potenţialii clienţi, termeni pe care aceşti angajaţi nu îi stăpâneau în realitate, scopul fiind de a determina persoanele să accepte colaborarea. După ce persoanele vătămate acceptau să investească, acestora li se prezentau alte persoane din cadrul aceluiaşi grup, care îşi declinau calitatea ilegală de „broker” (pentru a-i convinge astfel pe clienţi că au în faţă adevăraţi profesionişti), deşi aceştia nu au pregătire specifică sau drept conferit de instituţiile de profil din România, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru a activa pe acest domeniu de piaţă.
Activitatea de „brokeraj” consta în preluarea şi transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare, precum şi consultanţa pentru investiţii. În acest sens, brokerul îl ajuta pe client să-şi deschidă un cont pe platforma de tranzacţionare Y.T.FX, după care îl îndruma în activitatea de investiţii, spunându-i când să investească şi în ce să investească, operaţiunile fiind doar aparente.
Până la acest moment al urmăririi penale au fost identificate 19 persoane vătămate, prejudiciul total reţinut în sarcina suspecţilor fiind de aproximativ 1.000. 000 euro.
