Curtea de Apel Alba a desfiinţat în totalitate o sentință de condamnare pentru abuz în serviciu, considerând că această faptă este dezincriminată.
Sentința a scandalizat zilele acestea publicul, fiind intns comentată pe rețele sociale. Foarte mulți dintre cei revoltați au interpretat această decizie a Justiției prin prisma Ordonanței 13, dar lucrurile sunt ceva mai complicate.
Judecătorii Curții de Apel au admis, astfel, contestaţia unui angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara, Dan Daniel, care fusese condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
Dan Daniel a făcut contestație la executare invocând o decizie din anul 2016 a Curții Constituționale, pronunțată ulterior condamnării lui.
Tribunalul Hunedoara i-a respins contestația, dar aceasta a fost admisă de Curtea de Apel Alba Iulia la data de 9 februarie 2017 – în ciuda protestelor de zeci de mii de oameni, la nivel național, la adresa tentativelor de dezincriminare a abuzului în serviciu și de anulare a pedepselor pentru cei deja condamnați.
Admiterea unei contestații la pedeapsa pentru abuz în serviciu, la data de 9 februarie 2017, pe baza Deciziei 405, din 15 iunie 2016 a CCR, este prima hotărâre de acest gen după ce Curtea Constituţională a recomandat schimbări în ce priveşte definiţia infracţiunii din Codul Penal. Magistrații CCR susțin că abuzul în serviciu înseamnă încălcarea unui act normativ cu putere de lege, adică o lege sau o ordonanță a Guvernului, dar nu și o hotărâre de Guvern.
În acest caz concret, condamnatul Dan Daniel încălcase o hotărâre de Guvern – nu o lege sau o ordonanță.
Soluția decisă de Curtea de Apel Alba Iulia este următoarea:
„Admite contestaţia formulată de condamnatul Dan Daniel împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016, pe care o desfiinţează în totalitate şi, procedând la soluţionarea cauzei: În baza art.595 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.4 teza a II-a C.pen. constată dezincriminată fapta prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fostcondamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Albă Iulia şi în consecinţă: Dispune încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.66 alin.1 lit. a, b, art. 66 al.2 C. pen. şi a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia. În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă”.
”Curtea de Apel Alba Iulia a constatat, în 9 februarie, dezincriminată fapta de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat contestatorul şi a dispus încetarea executării pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare. Decizia este definitivă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, citat de Mediafax.
„Nu e dezincriminat cu totul abuzul în serviciu. Neîncălcând legea, eşti dezincriminat. În decizia Curţii Constituţionale se vorbea că nu este abuz în serviciu decât încălcarea legii sau a Ordonanţei de Guvern. Eu am avut condamnarea pe încălcarea unei Hotărâri de Guvern, a unui act administrativ care nu e nici lege, nici ordonanţă. Din prisma legii penale, eu acum nu mă mai regăsesc în infracţiunea de abuz în serviciu, pentru că prin decizia CCR s-a dezincriminat încălcarea îndatoririlor de serviciu care nu au legătură cu încălcarea legii. Instanţa a constatat că eu am încălcat o hotărâre de Guvern, un act administrativ şi nu o lege, şi a constatat că e dezincriminat abuzul din cauza deciziei CCR”, a declarat, pentru Mediafax, Dan Daniel.
Scandalul în urma căruia fusese condamnat Dan Daniel a început în iunie 2014, pe când acesta era secretar al Consiliului Județean Hunedoara.
La acel moment, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a publicat un anunț pentru organizarea, în data de 17 iulie, a concursului de promovare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacantă de director general al DGASPC Hunedoara.
Prin ordin al președintelui ANFP a fost constituită comisia de concurs, din care făceau parte inculpații Dan Daniel, Ștefan Mihaela Dorina și Gârjob Dana Elena. La concurs s-a înscris o singură candidată – Monica Georgescu, ea fiind la acel moment împuternicită în funcția de director general al DGASPC Hunedoara.
Potrivit procurorilor DNA, Monica Georgescu a fost „singura agreată” de conducerea CJ Hunedoara.
Conform legislației, fiecare membru al comisiei de concurs trebuia să propună cel puțin trei subiecte, iar pe baza acestor propuneri se întocmeau minim două seturi de subiecte care urmau să fie prezentate candidaților.
Potrivit DNA, anterior zilei concursului, Daniel Dan i-a cerut Monicăi Georgescu să formuleze subiectele și baremele de corectare pentru întrebările ce urmau să fie propuse de membrii comisiei de concurs din partea CJ Hunedoara. Ulterior, cu ocazia întrunirii comisiei de examen, aceste subiecte au fost propuse de ceilalți inculpați în vederea stabilirii întrebărilor, trei dintre acestea revenindu-i candidatei la proba teoretică.
La examenul organizat și susținut în data de 17 iulie 2014, Georgescu ‘a fost admisă cu un punctaj foarte mare. După data concursului, dar înainte de anunțarea oficială a rezultatelor, Monica Georgescu și-a anunțat deja cunoscuții că a fost admisă, au explicat procurorii DNA.
