Deoarece autorităţile locale nu le dau autorizaţii de a protesta împotriva Chevron, ţăranii şi activiştii de mediu din Pungeşti au decis să invoce ca pretext pentru a se putea aduna la manifestaţii faptul că doresc să comemoreze un eveniment din istoria României – Răscoala de la 1907.
Astfel, circa 250 de locuitori din comuna vasluiană şi din localităţile învecinate au participat duminică la o aşa-numită adunare populară în care să cinstească pe “eroii revoluţiei” de acum un secol.
“Pe islazul comunal din faţa ultimei tabere de rezistenţă, a fost ţinută o slujbă de pomenire a ţăranilor căzuţi la Răscoala din 1907, de către preotul Ciprian din Pungeşti. Ulterior, participanţii au dorit să meargã la troiţa amplasată chiar în faţa perimetrului Chevron, pentru a se închina şi a aprinde o lumânare. Dat fiind refuzul forţelor de ordine de a le permite deplasarea pe drumul judeţean către troiţă, cei peste 250 de manifestanţi au luat-o peste câmp spre direcţia Pungeşti. Imediat jandarmii au înconjurat perimetrul Chevron, păzind gardul ridicat la marginea perimetrului, pentru a nu permite manifestanţilor să intre pe terenul concesionat de compania americană”, după cum a relatat, ieri, publicaţiei “Vremea nouă” din Vaslui.
Revoluţia a început oficial în februarie
Decizia de a invoca comemorarea răscoalei ţărăneşti de la 1907 a venit după ce 13 persoane care intraseră în greva foamei în ajunul Crăciunului au fost obligate să renunţe la protest. Asociaţia Crescătorilor de Animale, care administrează păşunea pe care era amplasată tabăra în care sătenii se aflau în grevă, a depus o reclamaţie la Jandarmerie, prin care arăta că nu le-a permis acestora prezenţa pe domeniul său. Prin urmare, cele 13 persoane au fost evacuate.
Cum Chevron a anunţat că va reîncepe săptămâna aceasta lucrările de explorare a perimetrului pe care l-a concesionat în zonă, pungeştenii au decis să continue manifestările, dar şi să ocolească restricţiile impuse de Jandarmerie, care a declarat comuna “zonă de siguranţă specială”.
Acesta fapt a fost confimat chiar de către unul dintre liderii ţăranilor, Constantin Pâslaru. “Am informat mereu Jandarmeria despre intenţiile noastre de a protesta, dar nu am primit autorizaţii. E greu să obţii aici autorizaţii de a manifesta, după ce zona a fost declarată, ilegal, de siguranţă specială. Avem 200 – 400 de jandarmi mereu”, a precizat acesta.
Simbolul Răscoalei din 1907 a fost invocat chiar dacă în acel an lupta a început oficial din februarie. Constantin Pâslaru a invocat că mişcări sociale au avut loc în acel an încă din decembrie anul anterior. “Chiar la Pungeşti, răzeşii s-au ridicat pentru prima dată în luna ianuarie, apoi a început răscoala la Flămânzi”, a menţionat protestatarul.
Un alt protestatar, Constantin Spiridon, a explicat că au ales să comemoreze răscoala de la 1907 pentru că avea mize similare cu cele ale pungeştenilor. “Şi atunci, ca şi acum, este vorba de lupta pentru pãmânt. Acum 107 ani, ţăranii din toată ţara s-au revoltat pentru cã nu aveau pãmânt, acum noi, tãranii din Pungesti protestãm pentru un pãmânt curat, neafectat de noxele exploatãrii de cãtre strãini a gazelor de sist din comunã. Deosebirea între cele douã momente ale istoriei este aceea cã, dacã atunci tãranii au iesit cu furci si cu topoare, acum protestul nostru va fi unul pasnic, lipsit de violente, cu atât mai mult cu cât nu dorim altceva decât sã ne arãtãm încã odatã hotãrârea de a nu ceda împotriva intentiei de exploatare a gazelor de sist printr-o metodã atât de distructivã cum este cea a fracturãrii hidraulice”, a menţionat Constantin Spiridon, potrivit publicaţiei Vremea Nouă.
Decizia de a masca protestele sub forma unei comemorări a fost luată şi după ce alţi zece manifestanţi au fost sancţionaţi pentru participare la un protest neautorizat. “Pe 2 ianuarie 2014, un grup de aproximativ 100 de persoane au desfăşuratun marş neautorizat, până la Primâria Pungeşti, apoi un miting neautorizat”, a declarat Marius Ţăranu, purtător de cuvând al Jandarmeriei Bacău. Cele zece persoane au primit un avertisment scris.
