Ucraina şi-ar putea pierde din nou o parte din teritoriu, pentru că România are pretenţii teritoriale asupra Insulei Maican, a scris miercuri publicaţia ucraineană Segodnea, care spune că între Bucureşti şi Kiev s-a aprins o dispută teritorială în legătură cu această insulă de pe Dunăre. Este vorba despre o mică insulă nelocuită (cu dimensiunile de 1.500 de metri pe 800 de metri), care se află între oraşele Chilia şi Vilkovo şi care constituie element de frontieră în partea ucraineană. Conform prevederilor dreptului internaţional, atunci când graniţa dintre ţări este situată pe un râu, ea se trasează pe şenalul navigabil, dacă părţile nu convin altfel. Şenalul navigabil, care se întinde între insula românească Babin şi insula ucraineana Maican, este însă blocat de noroi, circulaţia navelor realizându-se în prezent între Maican şi malul ucrainean. Pe această bază, în urmă cu un an românii au vorbit pentru prima oară despre posibilitatea mutării graniţei, ceea ce ar presupune ca Maican să devină teritoriu românesc, a scris Segodnea, care prezintă şi o hartă, potrivit Newsin.
Ucraina nu are planuri de a-şi schimba linia de graniţă cu România pe Dunăre, a declarat miercuri, în replică, Ministerul ucrainean de Externe, citat de Kyiv Post. Directorul departamentului pentru comunicare din minister, Oleg Voloşin, a declarat pentru Interfax-Ucraina că, în situaţia apărută în legătură cu insula Maican de pe Dunăre, Ucraina porneşte de la principiul neîncălcării acordului dintre Ucraina şi România din 2003, care stipulează inviolabilitatea frontierei.
„De aceea, partea ucraineană nu intenţionează să schimbe linia de frontieră în respectiva zonă şi toate chestiunile disputabile apărute din dorinţa părţii române de a face schimbări relevante vor fi discutate de serviciile de frontieră, precum şi în cadrul întâlnirii din 27 aprilie dintre viceministrul ucrainean de externe, Konstantin Eliseev, şi secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe din România, Bogdan Mazuru”, a explicat oficialul ucrainean.
MAE român a explicat, la solicitarea NewsIn, că în prezent activează Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană. Ea a fost înfiinţată în baza Tratatului dintre România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi, la 17 iunie 2003. Acest organism are ca sarcină verificarea traseului frontierei comune şi întocmirea unei documentaţii de frontieră, care o va înlocui pe cea datând din anii ‘70. Cea mai recentă reuniune a Comisiei a avut loc la Rădăuţi, în perioada 15-18 decembrie 2009.
Comisia analizează şi situaţia frontierei pe cursurile de apă. După cum a arătat delegaţia română în cadrul discuţiilor, în conformitate cu principiile aplicabile, consacrate în Tratatul dintre România şi Ucraina semnat în 2003, frontiera pe cursurile de apă dintre cele două ţări urmează mijlocul şenalului navigabil principal (pe apele de frontieră navigabile) şi respectiv mijlocul pânzei de apă (pe apele de frontieră nenavigabile), precizează MAE.
„Aplicarea principiilor enunţate poate conduce la schimbarea apartenenţei unor insuliţe, în funcţie de traseul actual al şenalului navigabil. Şenalul navigabil se poate schimba ca urmare a modificarilor naturale geomorfologice ale cursurilor de apă”, subliniază MAE român.
Publicaţia ucraineană cita un deputat al Blocului Iulia Timoşenko, potrivit căruia în interesul României de a revendica insula Maican există şi un aspect economic, legat de Canalul Bîstroe. Dacă s-ar muta graniţa, coridorul navigabil ar deveni de uz general şi taxele încasate de Ucraina s-ar împărţi. „România nu are nevoie de o insulă, ci de Canal (adică de bani – n.r)”, a spus Ghennadi Zadirko. El se teme că Ucraina ar putea renunţa de bunăvoie la această insulă.
„Această problematică nu are o legătură directă cu realizarea de către partea ucraineană a unui canal de navigaţie de mare adâncime în Delta Dunării”, spune MAE român în replică la speculaţiile deputatului ucrainean.
